Un drum de sâmbata la piata, când omul poate are mai mult ragaz, poate fi o desfatare precum o poveste. Evident, când intri in piata grabesti pasul sa treci rapid de „producatorii” tuciurii, cu ghiuluri de aur. Si mai apoi ai sa incepi sa rasfoiesti file de viata. Asta, daca ai rabdare atunci când cumperi o rosie, o vânata sau un strugure, care in ciuda secetei umplu piata cu abundenta si culoare. Si atunci când cumperi, nu te uita doar la produse si la banii din portofel. Uita-te in ochii celui care vinde, uita-te la mâinile lui, vorbeste-i. Si-ti va raspunde, si-ti va impartasi lucruri pe care poate le stii sau le banuiesti, dar si o multime de lucruri uimitoare, cam asa cum afli când, de exemplu, te uiti la Discovery.
I-am numit „artistii pietei” pe acesti oameni munciti si apasati de poveri. Iata, sa zicem, familia lui Nelu, din Balaneasa – Livezi. Adica, el si sotia, amândoi cu mâinile zgâriate de tepii tufelor de catina, de unde au cules fructele considerate un leac miraculos. E 10 lei kilogramul. Le pui cu miere de albine, la borcan, le lasi o vreme sa se imprieteneasca, si când crivatul va vui pe la ferestre, vei sta in confortul casei tale calduroase si vei lua cu lingurita din aceasta minune, care-ti va alunga din betesuguri. Si a mai adus Nelu pe taraba din piata coarne coapte, un fruct nedrept de ignorat, dar si o tolba de perje care s-au vândut intr-o secunda, de bune ce sunt pentru magiun. Sau povidla, cum ii mai spunem prin Bucovina.
sursa: http://www.desteptarea.ro/artistii-pietei/
