Dupã ce s-a spetit sase ani în Spania, un tânãr din Chitcani si-a regãsit echilibrul acasã
DESTEPT…Mihai Bostan este un tânãr care a lãsat munca în strãinãtate pentru a veni acasã, unde împreunã cu familia sa si-a fãcut o fermã. Departe de tumultul orasului, la Chitcani, acesta lucreazã 34 de hectare de pãmânt, iar ca un bun manager foloseste recolta din ferma vegetalã în zootehnie. Creste 60 de porci, iar profitul este maxim, în jur de 1.500 de euro pe lunã. Si la câmp si acasã lucreazã doar cu familia sa. Mai are un singur om care-l ajutã. Perla fermei este grãdina din câmp, unde anul acesta a pus un hectar de varzã. Toate acestea le-a fãcut folosind si banii europeni din programul Leader. Cu banii strânsi în strãinãtate, unde sase ani a economisit la sânge, a cumpãrat un tractor vechi, cu plug si disc. Si cam atât. A trebuit sã apeleze la fondurile europene rurale derulate prin Gal Podu Înalt ca sã-si facã ferma profitabilã. Cu 40.000 de euro luati de la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), pe mãsura 411.12 (instalarea tinerilor fermieri) si-a utilat complet parcul auto, cu tot ceea ce îi trebuie pentru ferma vegetalã. Si-a mai luat si o moarã cu ciocãnele cu care face furajele pentru porci. A reusit sã închidã circuitul si sã devinã profitabil. Nu-i pare rãu cã a venit acasã din Spania si spune cã ce-a realizat în patru ani este de neimaginat. Îi sfãtuieste pe toti tinerii sã revinã în tarã si sã-i urmeze exemplul, mai ales cã acum începe o nouã stagiune pe programul Leader.
Ferma lui Mihai este la intrarea în satul Chitcani. Peste drum de casa pãrinteascã are parcul de utilaje, care s-a mãrit semnificativ dupã injectia de fonduri europene. Cu 40.000 de euro acesta si-a cumpãrat o masinã de împrãstiat îngrãsãminte chimice, o semãnãtoare, un combinator, o frezã, o prãsitoare, o greblã mecanicã, o statie de erbicidare, o balotierã, o motosapã si o moarã cu ciocãnele. “Când m-am întors din Spania, cu banii strânsi am reusit sã-mi cumpãr un tractor vechi, un plug si un disc. Sase ani am muncit si am pus leu pe leu cã sã pot începe de undeva. Am arendat 17 hectare si m-am apucat de treaba. Mi-a fost greu. Nu poti face performantã în agriculturã dacã nu aplici tehnologia corespunzãtoare si la timp. Pentru asta îti trebuie utilaje moderne”, si-a început povestea tânãrul fermier, care a decis sã lase pribegia pentru a veni acasã si a construi cu familia sa o fermã modernã. A auzit pe unde a lucrat în Spania de fondurile europene rurale, care se deruleazã prin programul Leader si când a venit în tarã s-a interesat de aceastã oportunitate, constient fiind cã pentru a-si împlini visul e singura solutie. “M-am dus la primãrie sã mã interesez cum pot sã accesez fondurile europene rurale si primarul m-a directionat cãtre GAL Podu Înalt. Eu zic cã mi s-a schimbat destinul. Cu tractorul meu vechi nu fãceam fatã. Am fãcut proiectul, mi s-a aprobat si prin AFIR am luat banii. Cu 40.000 de euro mi-am utilat parcul cu toate utilajele de care aveam nevoie si astfel am avut curaj sã mai iau în arendã încã 17 hectare. Practic acum lucrez 34 de hectare, iar cu productia de pe aceastã suprafatã cresc porci si gãini. Crestem cam 60 de porci pe care-i vindem. Ne-am axat pe godãcei. Se vând mai bine la târg”, ne-a mai spus fermierul.
Moara cu ciocãnele, piesa de legãturã între agriculturã si zootehnie
La moarã sef este tatãl lui Mihai. “La moarã nu mã bag. Nu stiu cum sã combin cerealele. Tata stie. E pãdurar si are experientã. Macinã lucernã cu cereale, cu srot de soia si face un fel de uruialã foarte bunã. Porcii cresc bine si sãnãtosi, mai ales cã noi avem foarte multe scroafe cu purcei mici si trebuie sã fim atenti cu alimentatia. Noi am închis circuitul si reusim sã iesim pe profit. Dacã am vinde cerealele direct nu am face profit mai deloc”, ne-a explicat tânãrul fermier, care a mai spus cã porcii îi aduc un venit frumusel astfel încât el si familia sa trãiesc decent la tarã. Nu-i pare rãu cã s-a întors din Spania, fiindcã de când a revenit totul îi merge perfect. “A fost un consens. Eu ca orice tatã m-am gândit sã-l am aproape. Îmi era milã sã-l stiu printre strãini. Nu stiam dacã are ce mânca, dacã are cine sã-l spãle. Si el a vrut sã se întoarcã. Împreunã am fãcut planul de bãtaie si când a venit n-am stat pe gânduri. Am luat în arendã pãmânt si cu banii cu care a venit am luat tractorul. Eu îl ajut cât pot, în timpul liber. Lucrez ca pãdurar si sunt destul de ocupat. Dar sunt bucuros când vãd cã de pe urma sa creste ceva”, a spus tatãl lui Mihai, un om mai linistit de când copilul s-a întors din pribegie.
Grãdina, mândria familiei
LEGUMICULTORUL…Mihai mai are si o grãdinã în câmp. Anul acesta a pus un hectar de varzã si sperã la o productie de 30 de tone. O udã din pârâul care trece prin sat, dar si-a fãcut si un iaz ca sã aibã o rezervã de apã. Seceta l-a fãcut sã fie mai prevãzãtor. Lângã varzã are si o pepinierã de salcâmi. Într-un fel trebuie sã-i continue traditia tatãlui sãu. Dar Mihai vede problema si din punct de vedere economic. Puietii de salcâmi au cãutare. “Cu varza cred cã o sã dau lovitura anul acesta. Astept sã încasez în jur de 20.000 de lei. Nu rãmân cu banii acestia, fiindcã sunt cheltuieli mari. Cei mai multi s-au dus pe motorinã. Folosim douã motopompe la udat si cum seceta persistã ne-am depãsit binisor previziunile cu combustibilul. Dar nu-i problemã. Varza o voi vinde la piatã si cred cã o s-o dau cu 0,7 bani pe kilogram”, a încheiat acesta.
