Pentru multe state postsovietice, ultimii 25 de ani au reprezentat un exerciţiu de construcţie a naţiunii, separându-se încet de moştenirea controlului rusesc.
Însă, în Moldova, există o mică fâşie de pământ unde încă se pot găsi secera şi ciocanul sovietice fluturând deasupra clădirilor guvernamentale, scrie Mark Hay, pentru Good Magazine, notând că autoproclamata republică separatistă Transnistria este „un microunivers al idealului lui Putin în Europa de Est”.
Autorul subliniază că Guvernul de la Chişinău nu aprobă cunoscutul simbol sovietic şi cu siguranţă nu este de acord nici cu miile de soldaţi ruşi care „tropăie” prin regiune. Însă, statul poate face foarte puţine lucruri în legătură cu acest aspect, deoarece totul se petrece în Transnistria.
Liderii autoproclamatei republici separatiste resping conducerea moldovenească, jurând supunere Moscovei şi afişând relicvele sovietice drept un simbol al devotamentului pentru noţiunea de imperiu rusofon regional. Şi, în timp ce occidentalii se gândesc cu groază la URSS, multe state postsovietice şi minorităţile ce le alcătuiesc îşi amintesc cu nostalgie de aplanarea conflictelor etnice, asigurarea drepturilor de bază şi a unui nivel de trai minim, din perioada sovietică.
Pentru mulţi observatori care sunt îngrijoraţi de politicile expansioniste ale lui Vladimir Putin, acest fel de nostalgie sovietică este un coşmar.
