Cum se explicã agresivitatea vãlenarilor
ISTORIE…Atitudinea violentã a locuitorilor din comuna Vãleni, solidari cu cei sapte violatori, ascunde un trecut la fel de spectaculos. Vremea Nouã a stat de vorbã cu profesorul de istorie Milutã Moga si a încercat sã gãseascã explicatii la comportamentul vãlenarilor, care îi sustin pe violatori. Ce legãturã existã între etimologia numelui „Vãleni” si „actul banditesc” al celor sapte „monstri care au mutilat fizic si psihic” o tânãrã de 18 ani, dar si cât de sfidãtori erau vãlenarii pe timpul lui Ceausescu, când nici mãcar Securitatea nu avea curaj sã intervinã în comunã, cititi în rândurile de mai jos.
De comuna Vãleni din Vaslui a auzit o Românie întreagã. Ceea ce nu stiu multi este cã, la început, se numea Valea Rea, explicatia oficialã fiind aceea cã acolo terenul era foarte accidentat. Ulterior, comuna a purtat mai multe denumiri: Rãii, Nerãii, Valea Rã. Profesorul de istorie, Milutã Moga, spune cã „locuitorii acestei comune au fost colonizati de domnii Moldovei la mijlocul epocii medievale, fiind adusi colonisti de origine pruteanã (ucrainienii de la nordul granitei cu Moldova). Asezarea s-a înfiripat si s-a consolidat anacronic fatã de comunitãtile vecine”.
„Au ocupat pãsunea comunalã din Vatra Satului si si-au fãcut abuziv locuinte”
Profesorul Moga îsi aminteste cã, pe timpul lui Ceausescu, comuna Vãleni era o zonã rãu-famatã a Vasluiului: „dacã treceai la ceas de searã pe acolo, rãmâneai si fãrã agonisealã si, de multe ori, erai nevoit sã o iei la sãnãtoasa, ca sã scapi cu viatã. De-a lungul timpului, s-a format un complex, în care cei de acolo au cãutat sã-si facã singuri dreptate si nu sã se integreze în legea generalã, care guverneazã societatea româneascã”. Povesteste cã însãsi Securitatea a avut reticente în a se implica în actiunile vãlenarilor: „în 1965, câtiva derbedei au perturbat o Adunare a Tineretului, iar Securitatea, cât era ea de temut în peisajul vremii, nu a avut curajul sã intervinã si s-a folosit de un siretlic: indivizii au fost atrasi de niste militari geodezi (specialist care se ocupã cu mãsurarea si reprezentarea cartograficã a formelor de relief) si abia apoi i-au arestat. CAP-ul era una dintre cele mai sãrace din judetul Vaslui pentru cã tot ce se producea se fura noaptea. De altfel, în 1920, tot CAP-ul a fost furat si s-a dat foc la Arhivã. Au ocupat pãsunea comunalã din Vatra Satului si si-au fãcut abuziv locuinte, inclusiv pe conducta care alimenteazã municipiul Vaslui de Barajul de la Solesti”.
Pe vremea când lucra în presã, a fãcut anchete în aceastã comunã, prin care a atras atentia asupra situatiei de acolo. A aflat cã s-a furat o pãdure întreagã, între Vãleni si Feresti, fãrã ca cineva sã reactioneze. „N-a fost nimeni judecat sau condamnat… Iatã unde ajungem cu toleranta, bunã pânã încalcã legea. Eu zic cã e fenomenul Vãleni si, vedeti, se poate spune cã e un blestem pentru aceste locuri”.
Portretul vãlenarilor: „iuti la mânie, mari consumatori de bãuturi alcoolice, solidari între ei si rãzbunãtori cu cei din afarã”
Departe de ideea de a generaliza, dar în contextul scandalului care a fãcut România sã fiarbã si pe fondul istoriei prezentate, profesorul Moga face portretul vãlenarilor care îi sustin pe violatori: „iuti la mânie, mari consumatori de bãuturi alcoolice, solidari între ei si rãzbunãtori cu cei din afarã. Sunt de o rapacitate extraordinarã, dacã te pot amãgi sau dacã te pot fura, n-au nicio remuscare. Vedeti, solidaritatea aceasta a lor, prost înteleasã, vine din timp si s-a consolidat pe mãsurã ce autoritãtile au fãcut pasi înapoi în fata lor”. Totodatã, admite cã existã în comunã si oameni buni, însã sunt „o minoritate pozitivã, încãlecatã de banditismul venit din negura vremii. De acolo au plecat si oameni de valoare, profesorul universitar Ilie Diaconu, care ar trebui sã fie mândria satului. Dar, retineti cã, dacã nu se aplicã mãsuri coercitive aspre, acest caz devine un model pentru societatea româneascã”.
„Valea Rea (Vãleni) ar putea sã devinã un bastion al nedreptãtii, un bastion al dezastrului si al descreierãrii”
Profesorul Milutã Moga este de pãrere cã autoritãtile judetene nu au fost capabile sã instituie mãsuri care sã ducã la destructurarea acestei situatii atât de grave. „Actul banditesc, început în noiembrie 2014, când sapte monstri au mutilat fizic si psihic o tânãrã fatã de 18 ani, a început treptat sã trezeascã la realitate societatea româneascã. Se constatã, cu amãrãciune, cã nu este o evolutie, ci o involutie în întregul angrenaj românesc. Este un fenomen cãruia autoritãtile judetene si nationale ar trebui sã-i acorde atentie pentru cã, altfel, Valea Rea ar putea sã devinã un bastion al nedreptãtii, un bastion al dezastrului si al descreierãrii. Propun un studiu complex asupra fenomenului, cu conexiuni intradisciplinare, cu participarea istoricilor, sociologilor, psihologilor, medicilor si juristilor. Sã vedeti ce grozãvii se vor descoperi. Fenomenul este deosebit de periculos”.
„Cei 200 de milioane promisi familiei, nu cumva s-au dus în altã parte?”
Cum va evolua acest caz? Profesorul Milutã Moga rãspunde: „Rog Parchetul National si DNA-ul sã meargã si pe alte piste, pentru cã eu sunt convins cã la mijloc existã coruptie zdravãnã, inclusiv la magistrati. Eu mã întreb, asa cum poate se întreabã si alti oameni: cei 200 de milioane promisi familiei, nu cumva s-au dus în altã parte?”.
