Generalul Olaru, “cãlãul” sãtenilor anti-Chevron, vine la Vaslui!
RÃSPLATÃ… Comandantul Jandarmeriei Române, generalul Mircea Olaru, cel care a ordonat bãtãile sistematice aplicate tãranilor din comuna vasluianã Pungesti, vine sâmbãtã la Vaslui. Acesta va avea misiunea de a preda drapelul de luptã cãtre Inspectoratul Judetean de Jandarmi Vaslui, unitate care s-a evidentiat prin brutalitãtile din Pungesti, în timpul sinistrei “zone de sigurantã publicã”. Olaru este cercetat penal de Parchetul de pe lânga Tribunalul Militar Teritorial Iasi, dupã ce a semnat ordinele pentru interventia în fortã din decembrie 2013 de la Pungesti, ca general, desi era doar colonel. În acelasi dosar, mai apar numele lui Paul Smântânã si Mihai Carp, sefii Inspectoratelor de Jandarmerie, respectiv de Politie, de la Vaslui.
Agitatie mare, ieri dimineatã, în centrul Vasluiului. Comandantul Inspectoratului Judetean de Jandarmi, col. Paul Smântânã, dãdea din mâini cu multã vervã, în fruntea unei delegatii de cinci ofiteri din subordine, arãtând spre blocurile din jur. Era ca si cum urma sã soseascã un sef de stat, iar jandarmii pregãteau mãsurile de sigurantã. În realitate, însã, Smântânã pregãteste o actiune festivã care se va petrece sâmbãtã, în centrul Vasluiului. Este vorba de acordarea drapelului de luptã pentru Inspectoratul de Jandarmi de la Vaslui, moment extrem de important în viata unei unitãti militare. Drapelul de luptã se acordã marilor unitãti si unitãtilor militare, prin decret al Presedintelui României, la propunerea ministrului Apãrãrii Nationale, a ministrului de Interne sau a directorului Serviciului Român de Informatii (conform Legii nr. 34 din 2 mai 1995 privind acordarea drapelului de luptã marilor unitãti si unitãtilor militare).
Seful Jandarmeriei este deja cercetat penal, alãturi de Smântânã si Carp
Trebuie spus cã, în urmã cu câteva sãptãmâni, a apãrut informatia conform cãreia seful Jandarmeriei Românie, gen. Olaru, este cercetat penal pentru brutalitatea de care au dat dovadã jandarmii, în Pungesti. Dosarul a fost deschis în urmã cu un an, urmare a unei plângeri înaintate la Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui. Plângerea a ajuns la Parchetul Militar din Iasi, iar aceastã institutie a declinat, la rândul ei, cauza cãtre Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Militarã din Bucuresti. Este vorba de acuzatii legate de “Planul integrat de actiune”, semnat la nivelul Jandarmeriei Române în noiembrie 2013, prin care se stabilea modul de interventie al fortelor de ordine în comuna Pungesti, acolo unde au avut loc proteste fatã de compania americanã Chevron. Acuzatia adusã lui Olaru este de abuz în serviciu, în sensul semnãrii respectivului document, folosindu-se de o functie pe care nu o avea la momentul respectiv. Planul de interventie a fost semnat pe data de 28 noiembrie 2013, Mircea Olaru precizând despre sine cã are functia de „general”. Cu toate acestea, potrivit unui rãspuns al Jandarmeriei, amintit în ordonanta procurorilor, Olaru a cãpãtat aceastã functie abia pe 1 decembrie 2013, ceea ce îl face suspect de abuz în serviciu în acest caz, potrivit reclamantilor. În aceeasi ordonantã se mai enumerã si numele adjunctului Jandarmeriei, Ovidiu Vasilicã, dar si a lui Paul Smântânã si Mihai Carp, sefii inspectoratelor de Jandarmerie, respectiv Politie de la Vaslui. Acestia, dar si altii, ar fi coordonat direct punerea în practicã a respectivului plan de actiune de la Pungesti, acolo unde au avut loc violente între protestatari si jandarmi. De asemenea, mai multi jandarmi care ar fi agresat manifestantii sunt cercetati. Este vorba de forte de ordine din judetele Bacãu si Vaslui. Grupul de Rezistentã de la Pungesti s-a constituit parte civilã în acest dosar cu suma de un milion de euro, invocând suferintele suferite de protestatarii care au fost loviti de jandarmi în localitatea vasluianã.
Drapelul militar are un ceremonial special
CUTUMÃ…Drapelul de luptã, care va ajunge de sâmbãtã si la IJJ Vaslui, are un regim special fatã de Drapelul României. El este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare si reaminteste fiecãrui militar traditiile glorioase ale poporului român, în general, si ale unitãtii militare cãreia îi apartine, în special. Conform unui regulament ce trebuie respectat cu strictete, Drapelul de luptã nu poate fi atins de oricine. El este pãzit în permanentã si pãstrat sub cheie, într-o vitrinã, amplasatã de regulã în biroul sefului unitãtii militare, putând fi scos de acolo doar cu aprobarea acestuia, cu ocazia unor anumite ceremonii militare precum Ziua Drapelului, Ziua Imnului, Ziua Armatei, la depunerea jurãmântului militar sau la funeralii militare. La scoaterea lui din vitrinã, Drapelul de luptã se pãstreazã doar în pozitie verticalã, el putând fi aplecat la 45 de grade în anumite situatii si la 90 de grade doar în fata presedintelui statului. În afara vitrinei, drapelul este apãrat de garda drapelului formatã din sapte persoane (comandantul gãrzii, militarul port-drapel si cinci însotitori). Toti membrii gãrzii drapelului sunt înarmati cu munitie de rãzboi, iar, dacã integritatea Drapelului de luptã ar fi amenintatã, garda îl apãrã chiar cu pretul vietii. Drapelul de luptã reprezintã însãsi unitatea militarã. În vechime, dacã Drapelul de luptã dispãrea sau cãdea în luptã, unitatea militarã cãreia îi apartinea era desfiintatã. Astãzi, în cazul desfiintãrii unei unitãti militare sau atunci când aceasta îsi schimbã Drapelul de luptã, vechiul drapel si accesoriile ajung la Muzeul Militar Central.
