CALCULE Lui Cornel Selaru i se poate schimba încadrarea de la omor, la ucidere din culpã, care se traduce prin reducerea pedepsei
INCENDIAR Cazul Savin, asa cum a apãrut el în presa localã si nationalã, a luat o întorsãturã neasteptatã la Curtea de Apel Iasi. Autorul faptei produse în mai 2014, Cornel Selaru, acuzat de procurori de uciderea unui cioban, pe care l-ar fi cãlcat în mod intentionat, a fost eliberat din arest si va fi judecat sub control judiciar. Ce anume i-a fãcut pe magistratii din Iasi sã ia aceastã decizie? Este vorba de un raport de expertizã tehnicã, cu detalii bine structurate si argumentate, pe care Parchetul si politistii de la Vaslui au refuzat sã-l ia în calcul. Raportul cu pricina sustine, lucru luat în calcul de magistratii ieseni, cã ciobanul ar fi fost cãlcat de masinã fãrã ca acesta sã fie zãrit de sofer, într-un lan de grâu contaminat cu stuf, unde se ascundea, si nu pe imas, asa cum au sustinut în permanentã anchetatorii de la Vaslui. Expertii au adus argumente solide în sprijunul ipotezei lor, iar varianta cã ciobanul ar fi fost târâit de masinã pe o distantã apreciabilã si ar fi prezentat urme grave de vãtãmare a fost exclusã din start. Or, fotografiile fãcute la morgã au arãtat cã victima nefericitã a acestui accident, ciobanul Ion Tigheciu, a fost strivitã de scutul masinii de teren, fãrã a prezenta urme de târâre sau rãni foarte grave, cum se produc în astfel de evenimente. În acest caz, este vorba de un omor prin imprudentã, nicidecum omor calificat, asa cum au sustinut anchetatorii, din primele zile ale acestui caz extrem de complicat.
FACSIMIL
Doi experti au dorit sã prezinte faptele asa cum s-au petrecut, în luna mai 2014, atunci când Cornel Selaru, ginerele omului de afaceri Emil Savin, a accident mortal, cãlcând cu masina de teren un cioban care se ascundea într-un lan de grâu, plin de stuf. Raportul respectiv, finalizat în august 2008, nu a fost luat în calcul de Parchet sau Tribunalul de la Vaslui, însã a fost o piesã de rezistentã în prezentarea faptelor la Curtea de Apel Iasi. Magistratii ieseni au decis sã-l elibereze din arest pe Selaru si sã-l punã sub control judiciar, pe baza acestui raport. Expertii tehnici judiciari au fãcut tot felul de experimente, inclusiv în zone de hale, folosind de fiecare datã masina cu care s-a produs evenimentul. Cel mai important experiment judiciar, la care au participat si expertii tehnici, s-a fãcut pe 15 iulie 2014, folosindu-se “un simulant uman cu talie asemãnãtoare cu cea a victimei si un manechin”. Cu acest experiment, sustin expertii, nu s-a putut explica cum a ajuns victima în pozitia în care a fost strivitã de partea inferioarã a masinii de teren. S-a constatat, în urma acestei expertize, cã “organele de anchetã nu au preluat din teren informatii complete si corecte despre configuratia acestuia”, astfel cã toate procesele verbale ale Politiei se bazeazã doar pe “suspiciuni” si exprimãri de genul “probabil cã…”.
Miza raportului: victima a fost lovitã pe imas si cãlcatã cu masina în mod intentionat sau a fost cãlcatã din gresealã în lanul de grâu alãturat?
Un lucru interesant trecut în raport este cã, desi Politia a sustinut cã Ion Tigheciu, ciobanul accidentat de masina de teren, ar fi fost strivit într-o zonã cu vegetatie micã, pe un imas, expertii tehnici judiciari au sustinut cã evenimentul s-a produs într-o “zonã largã de grâu si stuf”, ceea ce confirmã declaratiile initiale ale lui Selaru, care spunea cã victima nu putea fi observatã, deoarece se ascundea într-o zonã cu vegetatie mare. “Trecând prin acea zonã de grâu contaminatã cu stuf, Selaru Cornel afirmã cã a simtit cã a trecut peste ceva, cã a oprit masina si a constatat cã în spate, “în partea stângã a masinii, în exterior, se gãsea o persoanã de sex masculin care stãtea în pozitia culcat cu fata în sus, eu vãzând pozitia lui în sezut, cu fata spre mine când am coborât din masinã” (din declaratia lui Selaru Cornel). Vãzând cele întâmplate, s-a deplasat pe jos pânã la marginea lanului (unde începea panta) si a strigat la socrul sãu (Emil Savin, n.r.) sã-i vinã în ajutor. Odatã acesta ajuns, amândoi au procedat la urcarea victimei care agoniza pe bancheta din spate a masinii si apoi au început sã coboare panta cu masina, cu intentia de a se întoarce pe drumul pe care veniserã initial, ce trecea pe la stânã. Undeva, la mijlocul pantei, victima aflatã pe bancheta din spate a început sã verse sânge si a cãzut între scaune. Acolo, cei doi au oprit, au încercat sã dea victima jos din masinã, cu scopul de a o repozitiona pe bancheta din spate, dar manevra s-a dovedit foarte greoaie, chiar scãpând-o din mâini, victima fiind inertã. În urma acestei operatiuni, interiorul masinii a fost umplut de sângele vãrsat de victimã, o parte scurgându-se si pe jos, pe teren, la locul unde s-a oprit masina. (…) Cei doi s-au hotãrât sã nu mai continue drumul cãtre baza pantei, cãtre stânã, ci sã facã manevra necesarã de mers înapoi, pe o lungime scurtã, de aprox. 4 metri, sã poatã întoarce în pantã si, oblic cãtre dreapta, sã reurce panta si, de-a dreptul, în directia S-V prin lanul de grâu al Interagro SA, sã evite drumul desfundat de la baza vãii, cu scopul de a scurta calea cãtre drumul principal pe care urmau sã transporte victima cãtre spital. Din declaratiile lui Selaru Cornel, rezultã cã nu a avut cunostintã de existenta victimei decât dupã ce a accidentat-o cu masina în zona de plante (grâu+stuf) de înãltime mare. Socrul sãu, Savin Emil nu a stiut ce s-a întâmplat în lanul de grâu când Selaru Cornel l-a strigat sã vinã la el pentru ajutor”, scrie în pagina 4 din expertizã.
Urmele din lanul de grâu al Interagro nu au fost luate în calcul de anchetatori!
Aceste concluzii ale expertului judiciar demonteazã unele din informatiile lansate de anchetatorii de la Vaslui, conform cãrora Cornel Selaru “ar fi pornit în urmãrirea victimei Tigheciu Ion, care urcase deja dealul, a urcat la rândul sãu dealul (imasul) cu masina, a efectuat traiectoria circularã, respectiv “buclã neregulatã cu trasee sinuoase cu diametrul de 40 m”, fiind angrenat în actiunea de “vânare” a victimei Tigheciu Ion, a trecut prin zona contaminatã de stuf, a început coborârea pantei si undeva la mijlocul distantei dintre cele douã lanuri de grâu, din deal si vale, pe imas, exact acolo unde învinuitul si socrul sãu afirmã cã au oprit ca sã repozitioneze victima care a cãzut între scaune si începuse sã vomite sânge, a lovit victima cu masina, a trântit-o la pãmânt si a prins-o între rotile masinii fãrã sã o calce cu vreo roatã, strivind-o cu scutul metalic al motorului”. Or, anchetatorii au “suspicionat” cã pentru a scoate victima de sub masinã Cornel Selaru a trebuit sã efectueze manevra de mers înapoi, “neputând merge în fatã pentru acolo începea o rupturã (prãbusire, sant) de pãmânt cu adâncime mare”, conform expertului. Anchetatorii nu au vrut sã ia în considerare “urmele din lanul de grâu al SC Interagro SA, care erau încã prezente la datele reconstituirii si a experimentului judiciar criminalistic”, care ar fi confirmat declaratiile lui Selaru, dar si ale socrului sãu, Emil Savin, pentru cã ambii au spus cã au mers cu spatele pe acea distantã cu scopul de a urca din nou rampa si a scurta distanta cãtre spital, “pentru a evita zona din vale de lângã stânã pe unde veniserã initial si care era rea (desfundatã) datoritã averselor de ploaie din acea zi”.
Ciobanul nu a fost “vânat”, asa cum s-a sustinut initial de Politie
Concluzia expertilor tehnici angajati de Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui este simplã: “Diferentele de <<scenariu>> dintre declaratia lui Selaru Cornel si ceea ce suspicioneazã anchetatorii (respectiv <<vânarea>> victimei) au fãcut ca evenimentul în sine (accidentul) sã fie apreciat ca unul cu pericol social mare”. S-a mai demonstrat, prin acest raport, cã, desi Politia a sustinut cã în zona lanului de grâu din deal este o zonã cu pantã zero, în realitate, cu calcule stiintifice detaliate, zona în acea parte de teren era de 15 grade. Mai mult, sunt filmãri fãcute de politie pe 29 mai 2014, a doua zi dupã eveniment, care aratã foarte clar cã zona în care Selaru sustine cã s-a produs evenimentul continea grâu si stuf, vegetatie mare, care ar fi fãcut imposibilã localizarea ciobanului de cãtre soferul aflat la volanul masinii de teren. Ideea lansatã de experti striveste, practic, toate declaratiile anchetatorilor: “Nu se gãsesc si nu se pot extrage indirect date pentru a sustine cu argumente stiintifice vreun eventual scenariu în care victima sã fi fost alergatã (urmãritã) de masinã. Faptul cã atât victima, cât si masina au umblat prin aceleasi zone nu este un argument suficient pentru a confirma scenariul de urmãrire a victimei sau de <<vânare>> a acesteia”. Anchetatorii au sustinut, initial, cã soferul masinii de teren ar fi fãcut “operatiuni de trecere înainte si înapoi a masinii peste victimã”, fapt care ar fi trebuit sã producã victimei “multe vãtãmãri suplimentare fatã de cele care s-au gãsit pe cadavru”, inclusiv “ruperea intensã a hainelor”. Or, nimic din varianta anchetatorilor nu s-a sustinut, pe baza raportului de expertizã tehnicã, mai mult, datele expertizei arãtând cã vãtãmarea victimei s-a petrecut în lanul de grâu contaminat cu stuf, rãnile descoperite la medicul legist confirmând aceastã ipotezã. Dacã s-ar fi petrecut pe imas, asa cum au sustinut anchetatorii initial, “vãtãmãrile victimei ar fi trebuit sã fie mai intense”, mai ales cã trupul ciobanului ar fi fost strivit si târât de masinã pe o distantã lungã, cu rãni foarte grave.
Scandalul nevãzut al raportului de expertizã tehnicã judiciarã
DOCUMENT Unul dintre cei doi experti a fost angajat de anchetatori, iar celãlalt de instantã. Conform unor surse demne de încredere, prin acest raport se dorea a se întãri ideea cã Selaru era vinovat de omor cu intentie, adicã vânase ciobanul cu masina pe imas si omorâse vreo 20 de oi. Or, raportul a demonstrat cã omorul a fost prin imprudentã si cã fapta s-a produs pe deal, în lanul cu stuf înalt, unde ciobanul se ascundea si nu a fost zãrit de sofer, nicidecum în vale, pe imas, cum stabilea raportul de expertizã criminalisticã. La citirea acestui raport, anchetatorii au fãcut spume si au cerut, spun surse judiciare, anchetarea expertilor pentru favorizarea infractorilor. Pânã la acest moment, oficial nu li s-au adus la cunostintã nicio acuzatie. Expertul angajat de Parchet a fost intimidat de-a dreptul si i s-a spus sã nu recunoascã acest raport, care a devenit însã un document oficial. La prelungirea mandatului de arestare, în toamna anului 2014, nu s-a prezentat si raportul de expertizã, pentru cã anchetatorii ar fi dorit sã spunã cã nu recunosc acest document si cã vor sã se judece cu expertii care l-au semnat. Asa se explicã faptul cã, la Tribunalul Vaslui, nu a apãrut acest raport, magistratii nu au avut documentul, iar Selaru a rãmas mai departe în arest. Dându-si seama cã vor fi luati la întrebãri dacã nu trimit raportul la Curtea de Apel Iasi, la recurs, judiciaristii au decis sã trimitã la Curte si documentul semnat de cei doi experti. Asa s-a aflat cã existã un raport, încã din august 2014, care îl absolvea pe Selaru de acuzatia de omor cu intentie, care i-ar fi adus o condamnare de 11 ani cu executare, si cã, de fapt, era vorba de un omor din culpã, faptã pedepsitã cu pedeapsã de 2 pânã la 7 ani. Doar în cazul accidentelor rutiere pedepsele pot fi cu suspendare.
