Evaluarea Nationalã a început fãrã incidente la Vaslui
FACIL Subiectele de la Evaluarea Nationalã au încins mintile unor elevi, care au spus despre merele de aur cã sunt paranormale, iar pe împãrat l-au considerat ciudos si cã i se cam scurgeau ochii dupã fructele magice. Startul Evaluãrii Nationale s-a dat ieri, cu proba scrisã la Limba si literatura românã. Examenul a fost unul reusit, neînregistrându-se niciun incident. Absolventii de gimnaziu vasluieni care au sustinut proba la Limba si literatura românã s-au declarat, în cea mai mai mare parte, multumiti de subiectele pe care le-au avut de rezolvat. Totusi, asearã în centrele de corectare, nicio tezã nu a fost notatã cu 10.00. Astãzi, corectarea tezelor continuã si poate vor apãrea si note maxime. Evident, n-au lipsit nici perlele. La subiectul al II-lea, punctul B, un elev a dat dovadã de foarte multã originalitate în încercarea de a explica ce reprezintã o sãrbãtoare la el în familie. “Când iau nota 10 la scoalã, acasã la mine e o sãrbãtoare, pentru cã mama nu mã ceartã si mã lasã în fata blocului”, a scris elevul în lucrare, spre amuzamentul profesorilor corectori. Altul, mai sugubãt a încercat sã improvizeze spunând cã: “Fragmentul este un basm, pentru cã aici e vorba de Fãt Frumos si de un împãrat, la care i se scurgeau ochii dupã merele din copaci”. În judetul Vaslui, nici un elev nu a încercat sã copieze, iar numãrul absentilor a fost mai mic comparativ cu anul trecut, 95 fatã de 146. În total, 3995 de elevi au sustinut proba scrisã la Limba si literatura românã. Au fost si situatii speciale, în numãr de opt. De exemplu, la scoala din Pogana, examenul s-a desfãsurat în douã sãli dupã ce doi candidati s-au prezentat cu mâinile în ghips.
Dupã ce, în prima parte, la subiectul numãrul I, elevii au avut de rãspuns la mai multe cerinte pe marginea unui fragment din “Lupul cel nãzdrãvan si Fãt Frumos”, text cules de Petre Ispirescu, în cea de-a doua parte, au avut de motivat apartenenta la specie a basmului popular dat. La cel de-al doilea subiect elevii au avut de rezolvat mai multe cerinte pe marginea unui articol din ziarul Adevãrul despre ie si Sânziene si de redactat o naratiune în care sã fie prezentatã o întâmplare realã sau imaginarã petrecutã într-o zi de sãrbãtoare. Potrivit profesorilor de Limba si literatura românã, subiectele de anul acesta au fost de dificultate medie, cu cerinte foarte asemãnãtoare cu cele de la simularea Evaluãrii Nationale din februarie 2015, care puteau fi rezolvate cu usurintã de elevii care s-au pregãtit. “Subiectele de anul acesta au fost accesibile, spre deosebire de anul trecut când au fost mult mai dificile. Elevii trebuie evaluati corect si nu departajati dupã criterii elitiste. Subiectele au fost exact asa cum ne-am asteptat. Cerintele seamãnã cu cele de la simularea din februarie. Consider cã elevii foarte buni, cei foarte bine pregãtiti nu ar fi trebuit sã greseascã la asa ceva si ne asteptãm pentru elevii nostri la rezultate bune si foarte bune” ne-a declarat o profesoarã de Limba românã. Întrebatã dacã subiectele au continut si capcane, cerinte care i-ar fi putut pune în dificultate chiar si pe copiii foarte bine pregãtiti, aceasta a rãspuns: “La partea de morfologie si sintaxã a propozitiei si a frazei s-ar putea sã nu recunoascã un pronume reflexiv, mã gândesc la elevii de mijloc sau cei slab pregãtiti. Functiile sintactice, de asemenea, ale unor cuvinte date din text s-ar putea sã îi punã în dificulate si, de asemenea, la exercitiul nr. 6, cu fraza alcãtuitã din douã propozitii care sã continã o subordonatã completivã indirectã introdusã printr-un pronume relativ <<care>>. El presupune a-si schimba forma la completiva indirectã si s-ar putea ca aici multi sã cadã în capcanã sã-l lase în forma datã în nominativ”. În ce priveste subiecte cu cerinte gresite sau ambigue care sã inducã în eroare candidatii, cum s-a întâmplat în anii anteriori, profesoara ne-a rãspuns. “Au fost astfel de cazuri în anii anteriori, însã de data aceasta nu au fost probleme. Si fraza de la nr. 5, extrasã din textul non-literar este clarã, contine o singurã subordonatã, numai cã ea trebuie identificatã, transcrisã corect si identificatã corect. Este subordonatã circumstantialã de cauzã, sper ca ea sã fi fost recunoscutã. De asemenea, compunerea de la subiectul al doilea este, conform dorintei elevilor, enuntatã: întâmplare realã sau imaginarã petrecutã într-o zi de sãrbãtoare, lãsându-le libertatea de a alege atât sãrbãtoarea, cât si conjunctura. Se pot raporta la realitate, fiecare dintre noi participãm la tot felul de evenimente de sãrbãtoare în familie sau în comunitate, asa cã puteau scrie orice”.
“A fost destul de simplu”
La iesirea din sãlile de examen, cei mai multi elevi s-au declarat optimisti si cred cã vor obtine note bune la prima probã a Evaluãrii Nationale. “Mi s-a pãrut destul de simplu, m-am descurcat la literaturã, dar si la gramaticã. A fost destul de simplu si cred cã majoritatea copiilor, dacã au învãtat, pot lua cel putin o notã de nouã. Am întâmpinat dificultãti doar la completiva indirectã, însã mã astept sã iau o notã mare”, a declarat Maria, absolventã a Scolii Gimnaziale “Vasile “ Vaslui. Si Ionut, absolvent de la aceeasi unitate de învãtãmânt, s-a declarat multumit de subiecte si optimist în ceea ce priveste nota pe care o va obtine la aceastã probã: “Si la prima vedere, dar si dupã ce te concentrezi, poti sã rezolvi subiectele cu mare usurintã. Nu au fost subpuncte la care sã nu stiu rãspunsul, dar au fost la care nu eram sigur de rãspunsul pe care voiam sã-l dau”, ne-a mãrturisit acesta.
“Împãratului i se scurgeau ochii dupã merele din copaci”
Nici în acest an, la Evaluarea Nationalã, proba la Limba românã nu a rãmas fãrã “perlele” care, desi îi fac sã zâmbeascã pe profesorii corectori, aduc si un sentiment de dojanã fatã de candidatii neatenti. La Husi, marea provocare a fost datã de cele douã compuneri impuse, dar si de una din cerintele primului subiect, în care elevii ar fi trebuit sã extragã douã idei principale sau secundare dintr-un fragment din basmul “Lupul cel nãzdrãvan si Fãt Frumos”. Dupã o concentrare intensã, unul dintre candidati a scris prima idee principalã: “Merele din mãrul de aur erau paranormale, care dispãreau foarte des, iar împãratul rãmânea mort de foame, el cu împãrãteasa si cu cei trei copii”. De asemenea, elevul a mai concluzionat: “Împãratul era ciudos, cã nu a putut sã culeagã merele furate de tot felul de hoti”. O elevã a tinut neaparat sã demonstreze profesorilor cã stie foarte bine sã argumenteze de ce fragmentul dat în cerinte este un basm. “Fragmentul este un basm, pentru cã aici e vorba de Fãt Frumos si de un împãrat, la care i se scurgeau ochii dupã merele din copaci”. Când a fost nevoie sã redacteze o compunere despre o întâmplare realã sau imaginarã, petrecutã într-o zi de sãrbãtoare, marea majoritate a relatat despre aniversãri, despre Paste sau Crãciun. Unul dintre copii însã s-a gândit sã fie mai original, povestind, cu sinceritate, când e zi de sãrbãtoare la el acasã. “Când iau nota 10 la scoalã, acasã la mine e o sãrbãtoare, pentru cã mama nu mã ceartã si mã lasã în fata blocului”, a scris elevul.
Opt situatii speciale la nivelul judetului Vaslui
Spre deosebire de anul trecut, în acest an, numãrul elevilor care au ales sã nu se prezinte la prima probã a Evaluãrii Nationale a fost mai mic, 95 comparativ cu 146. Au fost si situatii speciale, în numãr de opt. De exemplu, la scoala din Pogana, examenul s-a desfãsurat în douã sãli dupã ce doi candidati s-au prezentat cu mâna dreaptã în ghips. Trei astfel de cazuri au fost la nivelul judetului Vaslui. Alti doi copii surdo-muti si trei cu dizabilitãti au avut nevoie de ajutor din partea profesorilor pentru a completa foaia de examen.
