Omul de afaceri a ajuns la puscãrie, însã la Bârlad rãnile provocate se închid greu
ASIGURÃRI PÃGUBOASE… Ovidiu Tender, proaspãt condamnat la 12 ani si sapte luni închisoare, a cumpãrat în 2004 actiunile de la AVAS ale SC FEPA SA Bârlad, dar n-a fãcut altceva decât sã distrugã o mândrete de firmã, altã datã mândria Bârladului. Imediat dupã privatizare, Ovidiu Tender a asigurat la una din firmele sale de asigurare tot ce avea FEPA în inventar, inclusiv scaunele. Asigurarea a fost plãtitã firmei sale de cãtre FEPA, care s-a împrumutat la bancã pentru asta, ajungând sã fie si mai înglodatã în datorii decât la cumpãrare. Ovidiu Tender a vândut apoi actiunile (33%) unei alte societãti, dupã ce a stors tot ce-a putut de la firma bârlãdeanã. Tot Ovidiu Tender, prin firma sa Prospectiuni SA, a gãurit judetul Vaslui în cãutarea gazelor de sist, în cârdãsie cu firma Chevron. Mai mult rãu orasului Bârlad si judetului Vaslui decât a fãcut Ovidiu Tender, care avea un singur crez în viatã – “sã facã bani” -, nu se putea!
Municipiul Bârlad se mândrea la începutul anilor ‘90 cu o industrie înfloritoare, fiind motorul economic al judetului. În urma privatizãrilor, colosii, precum SC Rulmenti SA sau SC FEPA SA, au ajuns de la mii de salariati la câteva sute (cazul FEPA), iar cea mai dramaticã distrugere s-a produs în anii 2004-2006 la FEPA, unde asa-zisul om de afaceri Ovidiu Tender a pãtruns printr-o privatizare dubioasã, recunoscutã chiar si de Consiliul National al Concurentei în urma unui control fãcut dupã privatizare. Surse din rândul politicienilor locali si de la SC FEPA ne-au precizat cã, imediat dupã privatizarea din 2004, când SC FEPA SA a fost privatizatã prin semnarea contractului de vânzare-cumpãrare încheiat între AVAS si consortiul constituit din SC Grup Energetic Tender SA, SC Cover Me Design SRL (prin reprezentantul Vuzea) si Cozar Constantin, persoanã fizicã (directorul general al fabricii din momentul privatizãrii), Ovidiu Tender a si început sã “sugã” bani (pardon, sã facã bani, dupã cum el însusi a declarat cã aceasta este pasiunea lui) de la FEPA. “Tender a asigurat tot ce se putea asigura din societate la o firmã de asigurãri care îi apartinea tot lui. Sumele pentru asigurare erau mari, vã dati seama, ditamai fabrica, iar Tender a asigurat pânã si scaunele. S-a fãcut atunci un împrumut la o bancã, pentru ca FEPA sã plãteascã asigurarea la firma lui Tender. Si asa s-a înglodat si mai tare în datorii. Pânã la urmã, Tender a vândut actiunile pe care le cumpãrase de la AVAS (33%) sau mi se pare cã le-a pierdut la poker, cã are si aceastã pasiune. Dar a supt cât a putut si apoi a vândut, când s-a ajuns la fundul sacului. Da, chiar a fãcut bani de la FEPA si a lãsat-o si mai îndatoratã decât a luat-o”, au precizat anumite surse.
Cum a ajuns FEPA la Tender
Întreprinderea de Elemente Pneumatice si Aparate de Mãsurã (IEPAM) Bârlad s-a transformat în societate pe actiuni în 1991. FEPA’ 74 a fost înfiintatã în 1974 si a ajuns pânã în 1990 sã aibã peste 3.000 de salariati. În 2004 mai erau aproape 900 de salariati, având în vedere vestitele ordonante date pentru concedieri în masã de guvernele de dupã ’96. În 2004, FEPA Bârlad a fost privatizatã, dupã câteva încercãri, prin semnarea contractului de vânzare-cumpãrare încheiat între AVAS si consortiul constituit din SC Grup Energetic Tender SA, SC Cover Me Design SRL si Cozar Constantin, persoanã fizicã (directorul general al fabricii din momentul privatizãrii). În spatele SC Grup Energetic Tender SA, care a dobândit 33% din actiuni, se aflau ca actionari Ovidiu Tender, SC Tender SA Timisoara, SC Nuclear Montaj SA Bucuresti, SC Prospectiuni SA si SC Fitpol SA. Cealaltã firmã actionarã, SC Cover Me design SRL, care achizitionase 30% din actiunile Fepa, se aflau Antonio Vusnea si Alexandru Dumitru, cel de-al doilea devenind ulterior presedintele Adunãrii Generale a Actionarilor, iar în prezent fiind avocatul SC FEPA SA Bârlad. Prin contractul de privatizare, noilor actionari li s-au impus o serie de obligatii cu scopul de a restabili viabilitatea societãtii într-o perioadã de cinci ani. Concret, trebuiau sã facã investitii de 900.000 euro anual pentru restructurare, sã facã investitii de mediu de 65.000 euro, sã realizeze în primele sase luni o infuzie de capital de 1,3 milioane euro. Printre obligatii, aveau sarcina de a nu schimba profilul de activitate al fabricii, sã pãstreze numãrul de salariati si sã nu facã demersuri pentru dizolvarea sau lichidarea fabricii. În momentul privatizãrii, FEPA avea o cifrã de afaceri de peste 25 de milioane de lei, fiind încadratã în rândul întreprinderilor mari. Pentru a relansa FEPA, AVAS a dat o serie de facilitãti: scutirea la plata unor restante la bugetul statului în valoare de 67 milioane lei. Dar societatea bârlãdeanã n-a fost salvatã, ci devalizatã!
AVAS a recunoscut: “statul n-a actionat ca un investitor privat prudent în cazul FEPA”
La cîtiva ani dupã privatizare, Consiliul National al Concurentei, care a autorizat sprijinul acordat de AVAS la privatizarea societãtii bârladene, a subliniat în raportul de monitorizare cã statul nu a actionat cu prudentã: “Se poate considera cã statul actioneazã la privatizare ca un vânzãtor/investitor privat prudent, în conditiile în care se face dovada ca acesta obtine cel mai bun pret din vânzarea actiunilor sale (pretul obtinut este mai mare decât facilitãtile acordate). Consiliul Concurentei a analizat dacã statul actioneazã ca un investitor prudent în cazul SC Fepa SA. Pretul plãtit de cumpãrãtor pentru achizitionarea de actiuni este de 1,7 milioane lei. Consiliul Concurentei retine cã aceastã valoare este cu mult mai micã decât cuantumul facilitãtilor acordate la privatizarea societãtii Fepa, respectiv 67 milioane lei. Un investitor privat cautã sã vândã actiunile pentru un pret pozitiv, în timp ce, în cazul de fatã, luând în considerare toate angajamentele asumate de statul român, pretul final este negativ. Un investitor privat ar fi putut sã accepte un pret negativ numai în situatia în care costurile lichidãrii societãtii exced costurilor legate de privatizare. AVAS a adus la cunostinta Consiliului Concurentei faptul cã, anterior privatizãrii, nu s-a realizat o analizã comparativã între costurile lichidãrii societãtii si costul privatizãrii acesteia. În consecintã, Consiliul Concurentei constatã cã, în cazul privatizãrii SC Fepa SA, statul nu s-a comportat ca un investitor privat prudent”, mentioneazã AVAS în raportul de monitorizare. Desi Ovidiu Tender si-a luat angajamente, alãturi de cei cu care a achizitionat fabrica bârlãdeanã, acesta n-a avut decât un singur scop: sã scoatã cât mai multi bani pentru buzunarele sale de la FEPA. Asa a fãcut si apoi a plecat! În urma sa, cei rãmasi la cârma fabricii au strâns din dinti si au reusit sã supravietuiascã, însã nimeni n-a tras la rãspundere pe “marele” fãcãtor de bani pentru el, Ovidiu Tender; care acum va face aproape 13 ani de puscãrie pentru alte matrapazlâcuri financiare. De FEPA punem pariu cã a si uitat! Dar bârlãdenii nu uitã! Cum nu uitã nici cã firma Prospectiuni SA, controlatã tot de Ovidiu Tender, a gãurit pãmântul judetului Vaslui, în cãutare de gaze de sist, la solicitarea firmei americane Chevron.
