DREPTATE Înalta Curte de Casatie si Justitie a dispus, pe 26 mai, prin decizia pronuntatã în dosarul 5347/2/2012, rejudecarea de cãtre Curtea de Apel Bucuresti a dosarului privind anularea Acordurilor petroliere pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist în zonele Bârlad, Vama Veche, Costinesti, Adamclisi. Acordul petrolier pentru zona Bârlad a fost emis prin Hotãrârea de Guvern 2238/2004 pentru compania Regal Petroleum. Prin Ordinul ANRM 25/2011 acordul petrolier a fost transferat cãtre compania Chevron. Curios este faptul cã, imediat dupã plecarea Chevron din România, justitia româneascã începe sã-si facã treaba, iar cei care au fãcut acordurile respective, începând de la Adrian Nãstase si pânã la Victor Ponta, trebuie acum sã se ungã cu mult mir pentru a scãpa de o eventualã pedeapsã.
ONG-urile care din 2012 au început lupta cu autoritãtile românesti care au permis intrarea Chevron în România, pentru a explora si exploata gazele de sist, au obtinut în sfârsit o primã victorie în justitie, împotriva Guvernului. Prin decizia pronuntatã pe 26 mai, în dosarul gazelor de sist, Înalta Curte de Casatie si Justitie a dispus rejudecarea de cãtre Curtea de Apel Bucuresti a dosarului privind anularea acordurilor petroliere pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist în zonele Bârlad, Vama Veche, Costinesti, Adamclisi. Acordul petrolier pentru zona Bârlad a fost emis în 2004, de cãtre Guvernul Adrian Nãstase, pentru compania Regal Petroleum. În 2011 acordul petrolier a fost transferat prin ordinul ANRM cãtre compania Chevron. Acordurile petroliere pentru zonele Vama Veche, Costinesti, Adamclisi au fost emise prin Hotãrârile de Guvern 188/2012, 189/2012 si 190/2012 pentru compania Chevron, de cãtre Guvernul Victor Ponta.
Luptã veche!
În anul 2012, ONG-urile “România Dreaptã”, “Greenpeace România”, “Euro Agora” si “Salvati Bucurestiul” au solicitat Curtii de Apel Bucuressti, în dosarul 5347/2/2012, anularea celor patru acorduri petroliere. Motivele invocate au fost: emiterea acordurilor petroliere în lipsa unei legislatii care sã permitã în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prevenirea contaminãrii mediului si în special a contaminãrii apei potabile si emiterea acordurilor petroliere în lipsa prevederilor legale de informare a populatiei si în special a comunitãtilor locale. În cursul judecãrii cauzei, ONG-urile au solicitat depunerea de cãtre Guvern a întregii documentatii pe care Regal Petroleum, recte Chevron, le-au depus în cadrul apelului de ofertã si constatarea unui nou motiv de nulitate a acordurilor petroliere, precum si faptul cã prevãd explorarea si exploatarea gazelor neconventionale, desi Legea petrolului nu prevede decât explorarea si exploatarea gazelor conventionale, prin urmare a fost depãsit cadrul Legii petrolului. Curtea de Apel a respins actiunea ONG-urilor, retinând cã nu s-a fãcut dovada cã acordurile petroliere permit explorarea si exploatarea gazelor de sist, nici a prejudiciului pentru mediu al explorãrii si exploatãrii acestora. S-a spus cã nu se impune depunerea la dosarul cauzei a întregii documentatii din cadrul apelului de ofertã, ultimul motiv fiind cã depãsirea cadrului Legii petrolului a fost formulat tardiv.
Rejudecare!
Prin decizia pronuntatã marti, 26 mai, Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis cã este necesar ca Guvernul sã depunã la dosarul cauzei întreaga documentatie din cadrul apelului de ofertã. Motivul privind depãsirea cadrului Legii petrolului nu a fost formulat tardiv. “În concluzie, dupã depunerea întregii documentatii, va fi rejudecat dosarul, inclusiv motivul privind depãsirea cadrului Legii petrolului. Dupã redactarea deciziei Înaltei Curti, dosarul va fi înapoiat Curtii de Apel Bucuresti, unde judecata va fi reluatã. Contaminarea mediului si în special a apei potabile la explorarea si exploatarea gazelor de sist a fost documentatã de numeroase studii stiintifice. Mai multe rapoarte de sintezã ale Uniunii Europene aratã cã legislatia statelor membre nu este adecvatã problemelor de mediu generate de explorarea si exploatarea gazelor de sist. Politica Germaniei fatã de acest subiect este relevantã. Prin moratoriul din 4 iulie 2014, Ministerul Economiei si Ministerul Mediului au interzis fractuarea hidraulicã pânã în anul 2021 în toate locurile în care exista riscul contaminãrii apei potabile, inclusiv zone similare zonei Bârlad în care apa din pânza freaticã este folositã ca apã potabilã. În ceea ce priveste cadrul legislativ pentru explorarea si exploatarea viitoare a gazelor de sist, Agentia Federalã pentru Protectia Mediului a publicat în 2012 si 2014 studii si propuneri de reglementãri însumând peste 1000 de pagini”, a precizat Nicusor Dan, presedintele Asociatiei “Salvati Bucurestiul”.
