SÃRBÃTOARE CRESTINÃ Peste 1,8 milioane de români îsi aniverseazã astãzi onomastica de sãrbãtoarea Sfintilor Mari Împãrati Constantin si Elena. Nãscut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut si sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împãrat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducãtor al Imperiului Roman dupã ce îi înfrânge pe Maxentiu si pe Liciniu. Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericesti datoritã promulgãrii Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin si Licinius, tinute la Mediolanum în februarie-martie 313, este faimosul Edict de la Milano. Acesta, împreunã cu Edictul de la Tesalonic din anul 380, promulgat de cãtre împãratul Teodosie, sunt cauzele principale pentru toleranta de care a fost datã dovadã în cadrul Imperiului Roman mai întâi la un nivel teoretic, iar apoi la nivel institutional.
Conform unei legende, în toamna anului 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Constantin cel Mare zãreste pe cer o cruce strãlucitoare deasupra Soarelui care avea inscriptia: „In hoc signo vinces”, în traducere „Prin acest semn vei birui.” În timpul noptii, Iisus Hristos i s-a arãtat în vis împreunã cu semnul crucii. Mântuitorul îi cere acestuia sã punã semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor pentru ca acestia sã fie protejati de focurile bãtãliei. Împãratul Constantin cel Mare a murit în anul 337, însã a rãmas în memoria ortodocsilor ca fiind unul dintre pilonii de sprijin ai crestinismului din acea perioadã.
Împãrãteasa Elena, mama împãratului Constantin cel Mare, a trãit între anii 248 – 329. Aceasta a fost cãsãtoritã cu generalul roman Constantinius Chlorus. Este cunoscutã ca fiind o femeie extrem de credincioasã si iubitã pentru piosenia ei. De asemenea, este artizana înfãptuirii pelerinajului în Palestina si în provinciile rãsãritene. Mai mult decât atât, i-au fost atribuite gãsirea moastelor Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos si aflarea rãmãsitelor celor trei magi. Legenda spune cã, în timpul unui pelerinaj, Elena a vãzut niste oameni ce duceau un mort pe o colinã unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce în parte, iar când mortul a ajuns în dreptul ultimei cruci si a atins-o, a înviat din morti. Acesta ar fi modul prin care a fost descoperitã crucea pe care Mântuitorul a fost rãstignit.
Peste 1 800 000 de români îsi serbeazã astãzi numele
Dintre cei 1.820.032 de români aniversati astãzi, 746.409 sunt bãrbati, iar 1.073.623 sunt femei. Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, majoritatea românilor care îsi sãrbãtoresc onomastica de Sfinti Mari Împãrati Constantin si Elena, respectiv 501.177, poartã numele de Constantin, alti 187.494 Costel, iar 34.056 Costicã, se aratã într-un comunicat al Mnisterului de Interne Alte 15.704 de persoane se numesc Costin, 7.135 – Costinel, 537 – Costi si 306 – Costelus. Dintre femeile care îsi sãrbãtoresc onomastica, 887.701 poartã numele de Elena, alte 127.337 – Ileana si 27.458 – Constantina. 19.409 de femei poartã numele de Lenuta si 10.774 numele de Constanta. Statisticile existente la nivelul Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date aratã cã 794 de persoane se numesc Nuti si 150 Leana.
