Descoperire arheologicã la Murgeni

COMOARA LUI BUTA… În timpul unor lucrãri agricole pe care le executa o firmã pe terenul sãu din jurul orasului Murgeni, s-a prãbusit o bucatã de pãmânt, fãcându-si aparitia o constructie care seamãnã cu un beci foarte vechi. Specialistii în arheologie din cadrul Directiei Judetene pentru Culturã Vaslui si ai Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad au dispus luarea unor mãsuri de securizare a zonei, pentru a putea face cercetãri si a stabili dacã ceea ce-a iesit la ivealã este interesant din punct de vedere istoric.

Orasul Murgeni a fost ieri “teatrul” unor descoperiri care s-ar putea sã fie extrem de valoroase pentru arheologi si istorici. Pe un deal din jurul orasului, mai multe tractoare ale unei firme din judet executau lucrãri agricole, pe terenul arendat de firma respectivã. La un moment dat s-a prãbusit pãmântul si s-a format un crater cu diametrul de un metru si o adâncime de peste trei metri, iesind la ivealã o constructie, sub formã de beci, din cãrãmidã rosie. Salariatii firmei au anuntat imediat Politia din Murgeni, au încetat lucrul în zonã, deoarece exista pericolul prãbusirii si a unor accidente, iar politistii sositi la fata locului au chemat specialistii arheologi de la Directia Judeteanã pentru Culturã (DJC) Vaslui si pe cei de la Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad. La fata locului au sosit Carmen Ursache, directorul DJC Vaslui si muzeograful Mircea Oancã, din cadrul muzeului bârlãdean, specialist în istorie veche si arheologie. A fost înconjurat perimetrul si, pentru cã existã pericolul prãbusirii, specialistii au dispus mãsuri de securizare a zonei, pentru cã pânã când nu se obtin informatii de specialitate privitor la descoperirea fãcutã, nu îsi asumã nimeni riscul sã coboare acolo.

Ce spun specialistii

În procesul verbal încheiat de specialistii care au analizat descoperirea, se precizeazã cã existã suspiciunea unor descoperiri arheologice. “S-a constatat cã la un kilometru de orasul Murgeni, la Nord, pãmântul s-a prãbusit si s-a format o groapã cu diametrul de un metru si o adâncime de trei metri. Aici s-a sesizat aparitia unor arcade din cãrãmidã rosie, o structurã care probabil a fost o cramã sau un beci. Vom face cercetãri preventive, deocamdatã s-au stabilit mãsuri pentru evitarea accidentelor. Nu este nimic spectaculos, nu sunt comori sau alte valori”, a spus muzeograful Mircea Oancã. “Se impun în regim de urgentã mãsuri în vederea evitãrii accidentelor. Pentru obtinerea informatiilor de specialitate, cu privire la aceastã descoperire, este nevoie de efectuarea unor cercetãri preventive de cãtre institutiile abilitate. Se impune realizarea unei cercetãri preventive de cãtre o institutie abilitatã, în vederea stabilirii mãsurilor privind protejarea perimetrului arheologic. De asemenea, se impun în regim de urgentã mãsuri în vederea evitãrii producerii de accidente (localnici curiosi sã exploreze zona)”, precizeazã Corina Ursache, directorul DJC Vaslui, în procesul verbal încheiat în urma acestei descoperiri.

Ce-a vãzut un curajos în groapa de la Murgeni

Sorin Gãnceanu, seful lucrãrilor agricole care se executau în perimetrul unde s-a descoprit constructia subteranã, a avut curajul sã coboare acolo, pentru a vedea cu exactitate ce se aflã sub pãmânt si cât de periculos este pentru muncitorii sãi sã continue lucrãrile agricole. “Am coborât si acolo sunt niste galerii. Eu am vãzut niste tunele, douã de fapt, care se intersecteazã si se bifurcã în patru pãrti. O parte este înfundatã, nu duce nicãieri, alte douã sunt de aproximativ zece metri lungime si sunt zidite cu cãrãmidã rosie în formã de arcadã, iar acolo am vãzut si o movilã de pãmânt. Am sãpat putin, este doar pãmânt acolo, care a intrat probabil printr-o gurã de aerisire când noi fãceam lucrãri agricole pe deasupra. A patra parte are arcada dãrâmatã si n-am putut vedea nimic. Am vrut sã vãd dacã si podeaua este din cãrãmidã, dar nu am putut, este foarte veche. Cred cã aici a fost un beci cândva”, a spus Sorin Gãnceanu.

Istoria târgului Murgeni

Istoria Murgeniului ne aratã cã descoperirea ar putea apartine vechiului sat Murgeni, care vine din Evul Mediu. Primele însemnãri scrise despre Murgeni ca fiind o comunitate de oameni liberi (rãzesi) apar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) si se adaugã în timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504), timp în care satul se documenteazã si arheologic. Ne vom referi în special la Murgeni, vechiul sat Murgeni, deoarece acesta avea sã fie desfiintat de boierul Alecu Sturza a cãrui mosie era. Viata satului se continuã din vechime – arheologic si scris pânã în anul 1844, datã la care ia fiintã „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desfiintat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, pânã la mijlocul dealului la est, de o parte si de alta a pârâului Oita. Dupã urmele arheologice, satul vechi era destul de întins si populat. Din câte se pare, pe locul unde s-a prãbusit pãmântul ieri la Murgeni, a fost vechiul sat iar acolo ar fi fost o mânãstire. Oricum, specialistii vor da verdictul dacã descoperirea fãcutã este sau nu valoroasã pentru istorie.