NECAZ Firma vasluianã Star Construct a primit o amendã incredibilã din partea inspectorilor ANAF. Dupã aproape trei luni de control, timp în care s-au verificat contractele de muncã si plãtile care se fac cãtre cei 50 de angajati ai firmei, care lucreazã în constructii în Germania, firma condusã de Ciprian Safir a fost pusã sã returneze la stat o sumã imensã: 16 milioane lei, în jur de 4 milioane de euro. „Au spus cã diurnele sunt salarii si sustin cã diurnele sunt mascate drept salarii. S-a fãcut un lucru iesit din comun. Inspectorii de la Finante s-au uitat în urmã cu 4-5 sau 10 ani, sunt sute de firme, mii, zeci de mii de oameni care lucreazã în strãinãtate, în situatia noastrã, dar noi suntem pusi sã plãtim cel mai mult si nu înteleg de ce. Dupã verificarea perioadei 2011-2014, ni s-a comunicat cã avem de plãtit la bugetul de stat, atentie!, suma de 4 milioane de euro, în jur de 16 milioane lei. Nu avem nicio sansã, în conditiile acestea, decât sã închidem firmele! Nici nu avem de unde sã dãm banii acestia, mai ales cã nici nu i-am luat din altã parte”, acuzã managerul Ciprian Safir.
Totul porneste de la reinterpretarea legislatiei de cãtre ANAF, legislatie în vigoare încã din 1995 si care permitea ca un muncitor plecat în altã tarã – dupã integrarea României în UE s-a pus problema muncii în spatiul comunitar – sã aibã un salariu în tarã si sã primeascã diurne pentru perioada în care lucra în strãinãtate. Timp de patru ani, pânã în 2014, firma Star Construct a plãtit indemnizatii de delegare cãtre loturile de muncitori trimisi în Germania în sumã de peste 8 milioane de euro, din care aproape jumãtate trebuie sã-i returneze acum statului român. „Vor sã ne punã sechestru pe conturi si bunuri, ne închid activitatea. Nu am gresit cu nimic, am respectat toate legile, nu cum se fac acum interpretãrile. Sã se stopeze controalele, sunt 60.000 de români plecati la muncã în strãinãtate, care aduc în tarã peste 1 miliard de euro si pe care statul român îi condamnã la somaj, dacã firmele noastre se închid”, avertizeazã Safir. „Nu stim detalii despre acest control, stim doar cã s-au fãcut o serie de controale în toatã tara pe linia muncii subevaluate, fiind verificate multe firme cu privire la acest aspect”, a spus Nelu Sava, directorul AJFP Vaslui.
ANAF atac la diurne
În cãutare de fonduri la bugetul de stat, ANAF a reintrepretat legislatia cu privire la modul în care firmele românesti plãtesc muncitorii din afara tãrii. Concret, persoanele trimise la muncã în strãinãtate, în spatiul comunitar, de exemplu, sunt plãtite cu un salariu în România, în general minimul pe economie, si cu diurna tãrii respective. De exemplu, un muncitor român detasat în Germania primeste, conform informatiilor oferite de firma vasluianã Star Construct SRL, un salariu de 14,1 euro pe orã, bani pe care statul german îi considerã necesari pentru ca persoana în cauzã sã se poatã întretine în tara respectivã. Pe lângã acesti bani, firma din Vaslui adaugã câteva taxe locale, inclusiv 100 de euro de persoanã asigurare de sãnãtate sau impozitele pe venituri. Muncitorilor, la rândul lor, li se opresc un impozit, acesti bani fiindu-le restituiti la finalul fiecãrui an calendaristic. Asa s-a lucrat timp de 20 de ani. Or, din ianuarie a.c., Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã considerã aceste diurne drept venituri salariale si a pornit o adevãratã vânãtoare de vrãjitoare, care vor duce în sapã de lemn firmele românesti implicate. Culmea, desi aceastã prevedere ar fi trebuit sã se refere la situatiile viitoare, cei de la ANAF au gândit sã scormoneascã în trecut, astfel cã sute de firme românesti s-au trezit într-o situatie limitã, obligate sã dea înapoi la stat sume uriase. S-a pornit un val masiv de controale pe firmele de constructii, care acum sunt obligate sã dea banii înapoi, bani pe care nu i-au încasat niciodatã, procentul cerut de stat fiind de aproximativ 40% din suma primitã de muncitori în ultimii ani. Culmea, în timp ce în alte judete controalele continuã, la Vaslui, din exces de zel al Directiei Regionale de Finante, prin Serviciul de Inspectie Fiscalã, se cere blocarea firmei Star Construct, pentru cã finantistii interpreteazã legea dupã bunul lor plac!
„Plãtesc 4 milioane de euro, pentru cã asa e în România”
În cazul firmei conduse de Ciprian Safir, s-a ajuns la o sumã de 4 milioane de euro datoratã statului român, una din cele mai mari din tarã. „Dupã mai multe verificãri, am aflat cã sunt vizat de aceste noi prevederi ale ANAF. Am avut un control, am pus toate actele la dispozitie si, dintr-odatã, ni s-a spus cã avem de plãtit 4 milioane de euro, pentru cã asa e în România! Au calculat 4 milioane de euro într-un mod simplu pentru ei, dar de neînteles pentru noi. Noi am ajuns pe piata muncii din Germania, în 2010, nemaiavând ce face cu personalul din România. Am reusit cu greu sã intrãm acolo. Nu poti sã spui cã vii din Vaslui, din România, si vrei, gata, sã lucrezi în Germania. Nu. Ne-am bãtut sã intrãm pe piatã. Am dat diurne în patru ani de zile de 8 milioane de euro, la salariatii nostri, iar deplasarea lor în Germania a fost consideratã diurnã. Acum, a venit controlul de la ANAF si a spus cã ne impoziteazã cu 42%, cã sunt salarii si nu diurne. În tot acest timp, au mai fost controale, legile au fost respectate, pentru cã tot ce am fãcut noi a fost cu respectarea legii. Avem o firmã de consultantã si una de contabilitate din Germania, care ne-au spus cã asa este bine, cã asa s-a mers dintotdeauna în România, deci nu am gresit cu nimic. Suma asta de 4 milioane de euro este nejustificatã, pentru cã noi nu am încasat acesti bani. În 2011, a fost un control de la Fisc, cei de la ANAF au suspendat controlul pentru a vedea dacã se respectã legislatia cu muncitorii plecati în Germania, dupã care inspectorii de la Finante au dat o hârtie în care spuneau cã suntem corecti, în ceea ce priveste respectarea legii si plata diurnelor. S-a gãsit o singurã gresealã, cu impozitarea profitului din Germania în România, au pus penalitãti si majorãri si totul s-a încheiat fãrã alte incidente”, explicã managerul Star Construct. „Dupã trei ani de la acel control, în care mi s-a spus cã totul este corect, vine acum si mi se spune cã nu am respectat legea. Trebuia sã semnãm în Germania, înainte de Pastele ortodox, un contract de 18 milioane de euro, pentru care am muncit trei ani de zile ca sã-l prindem. Este semnat de partea germanã, este luat în evidentã de Fiscul german, acum mai trebuie doar ca firma noastrã sã semneze documentul cu pricina. Nici nu mai am curaj sã pun semnãtura pe acel contract”, mai spune omul de afaceri.
De 20 de ani, firmele care trimit români la muncã au respectat legea. Dintr-odatã, ANAF constatã cã legea este încãlcatã!
Firma lui Ciprian Safir are în jur de 150 de angajati, cu tot cu cei din Germania. Zeci de vasluieni pleacã în fiecare an la muncã, în aceastã tarã, ca angajati ai lui Safir, pe salarii de 3.000-3.700 de euro. În zona Moldovei, se estimeazã cã sunt în jur de zece companii care se ocupã de investitiile în constructii si trimit oameni la muncã în Germania. În total, sunt 60.000 de români care lucreazã în constructii la nemti, cu forme legale, fiind considerati ca detasati din partea unor firme românesti. Pentru plata diurnei, s-a dat o hotãrâre de guvern, în 1995, care se completeazã acum cu Codul Fiscal. În acea hotãrâre se stabilesc niste baremuri, care s-au mai modificat în timp, luându-se în considerare costul vietii pe fiecare tarã în parte. În UE, acest barem este de 35 de euro, pentru care se face urmãtorul calcul: nu plãtesti impozit, dacã nu depãsesti de 2,5 ori acest barem. Asta înseamnã cã având baremul de 35 de euro si îl înmultesti de 2,5 ori se ajunge la aproape 90 de euro, sumã pentru care, dacã nu este depãsitã ca diurnã, nu se plãteste impozit. „Noi nu am depãsit acest prag de 2,5 ori, am plãtit ca diurnã în jur de 90 de euro de fiecare muncitor, fãrã a depãsi pragul legal. Ca firmã din Vaslui, contractul este încheiat în România, fiind înregistrat la filiala din Germania a SC Star Construct SRL. Contractele sunt încheiate cu un angajator, persoanã fizicã românã, si se supun hotãrârii de guvern din 1995. Nu se ridicã decât o problemã, dacã s-a depãsit sau nu diurna, iar Safir spune cã nici vorbã de asa ceva. „Eu m-am dus legal în Germania, cu o hârtie care se numeste formularul A1, eliberatã de statul român, a apãrut acest document în 2013. Pânã atunci, se numea aprobare de contingent. Lucrez din 2010 acolo, în Germania, si ne trezim cã avem o lege care se interpreteazã într-un anumit fel de 20 de ani si, dintr-odatã, vine altcineva si o interpreteazã în alt fel. Nu e corect, cum sã vinã si sã ne spunã cã avem de plãtit pentru ceea ce am fãcut în trecut? Vor sã schimbe ceva? Foarte bine, dar nu se poate ca pânã acum sã fi mers totul în legalitate si dintr-o datã nu mai suntem legali. Sãptãmâna viitoare, Finantele ar putea sã vinã sã-mi punã sechestru pe bunuri si conturi îsi îmi blocheazã mie activitatea. O sã mã judec cu statul român, doi-trei ani, si voi câstiga, dar vor sã-mi închidã afacerea. Nu am semnat actul la Finantele din Vaslui, vreau sã mã informez si eu, sã aflu ce e corect”. Omul de afaceri stã cu grija în suflet. „Vor sã ne închidã de tot, dacã ne blocheazã conturile, ne imobilizeazã bunurile. Cerem – si în situatia mea sunt sute de firme – sã se stopeze controalele si sã se armonizeze legislatia din România cu cea din spatiul UE, dupã care sã ni se spunã cum trebuie fãcut, nu sã vinã si sã ne cearã abuziv 4 milioane de euro, doar pentru cã asa vor ei sã interpreteze legea”, mai explicã Safir.
Conducerea Ministerului de Finante, cãtre ANAF:
Referitor la acest punct, am gãsit pe Internet o scrisoase deschisã, adresatã presedintelui ANAF, Gelu Stefan Diaconu, semnatã de conducerea Ministerului de Finante, în care se explicã în ce constã tratamentul fiscal aplicabil indemnizatiei de delegare/de detasare. „Potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) lit. g din Codul Fiscal în vigoare pânã la 1 februarie 2013, sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, în interesul serviciului, în întelesul impozitului pe venit nu erau incluse în veniturile salariale si nu erau impozabile, cu exceptia sumelor acordate de persoane juridice fãrã scop patrimonial si alte entitãti plãtitoare de impozit pe profit, peste limita a 2,5 ori indemnizatia acordatã salariatilor din institutiile publice. Totodatã, potrivit art. 55 alin. (2) lit. i) din acelasi act normativ în vigoare pânã la 1 februarie 2013, sumele acordate de organizatii nonprofit si de entitãti neplãtitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primitã pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si strãinãtate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice, erau venituri considerate asimilate salariilor pentru care erau aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din salarii. De asemenea, pânã la data de 1 februarie 2013, în baza lunarã de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii intrau numai indemnizatiile acordate salariatilor pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si strãinãtate, în interes de serviciu, de persoanele juridice fãrã scop patrimonial si de alte entitãti neplãtitoare de impozit pe profit, inclusiv Banca Nationalã a României, peste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordatã salariatilor din institutiile publice”, se aratã în document.
