A PUS PICIORUL ÎN PRAG…Consilierii locali din Vaslui vor trebui sã ia o decizie, astãzi, privind preluarea cu titlu gratuit din proprietatea statului si din administrarea Ministerului Educației si Cercetãrii în proprietatea publicã a Municipiului Vaslui si în administrarea Consiliului Local Vaslui a imobilului “Palatul Copiilor” din municipiul Vaslui. O institutie emblematicã pentru oras, care stã de ani de zile într-o stare de degradare extremã si care nu s-a putut reabilita din cauza unor constructori care nu si-au fãcut treaba la timp, astfel cã au apãrut tot felul de procese în instantã. Preluarea Palatului Copiilor trebuia sã se facã de mai mult timp, cel putin asta era în intentia primarului, însã pânã acum nu s-a putut face acest lucru.
Primarul Vasile Pavãl s-a decis sã punã piciorul în prag. A fãcut un proiect de hotãrâre, care se va discuta azi în CL Vaslui, pentru trecerea institutiei în administrarea localã. “Palatul Copiilor din Municipiul Vaslui, situat în str. Stefan cel Mare nr. 62 (fosta Casã Mavrocordat, imobil inclus în lista monumentelor istorice), trebuie supus de urgentã unor reparatii capitale, aflându-se într-o stare de degradare avansatã, motiv pentru care cercurile de specialitate îsi desfãsoarã activitatea în diferite locatii improprii si care presupun costuri suplimentare.
Întrucât autoritãtile locale nu au la aceastã datã cadrul legal care sã le permitã alocarea de fonduri pentru reabilitarea unor imobile pe care nu le detin, am cerut întocmirea de cãtre compartimentul de specialitate a raportului motivat si a proiectului de hotãrâre privind aprobarea preluãrii din proprietatea publicã a Statului Român în proprietatea publicã a Municipiului Vaslui a imobilelor -constructii în care îsi desfãsoarã activitatea Palatul Copiilor”, a spus primarul Pavãl. Cel mai probabil, proiectul primarului va fi aprobat, dupã zece ani de scandaluri în instante si la Bucuresti. Pentru reabilitarea Palatului, cu ani de zile în urmã, un constructor din Iasi a cerut sume exorbitante, peste 2.500 de euro pe metrul pãtrat. Valoarea lucrãrilor, stabilitã prin proiectul Provas SA Vaslui, în anul 1998, era stabilitã la 4,5 milioane lei, fãrã TVA, valoare rezultatã în urma aplicãrii indicilor de inflatie la vechiul proiect. Zece ani mai târziu, s-a primit aprobare pentru înscrierea licitatiei de reabilitare a clãdirii în Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Contractul a fost încheiat pe 3 noiembrie 2011, suma licitatã fiind de 5,1 milioane lei, fãrã TVA. Valoarea a fost indexatã cu diferenta de TVA, modificatã de la 1.07.2010, la suma de 5,28 milioane lei. Clãdirea în sine era monument de patrimoniu si nu se putea lucra la fel ca la un bloc ANL, de exemplu. În 2008, dupã câstigarea licitatiei de reabilitare, a apãrut un alt deviz general, care urca valorea lucrãrii la niveluri ametitoare, de aproape 13 milioane lei (130 miliarde lei vechi). În august 2011, se publicã indicatorii tehnico-economici ai investitiei, pentru a explica foarte clar ce este de fãcut la Palatul Copiilor, cifre care au uluit pe toatã lumea. Constructorul, o firmã din Iasi, trebuia sã încaseze în jur de 130 miliarde lei vechi pentru reabilitarea si modernizarea unei suprafete desfãsurate de 1.100 mp la Palatul Copiilor, cu o medie de, atentie!, 118 milioane lei vechi. Incredibil, însã Palatul Copiilor din Vaslui ar fi trebuit modernizat cu sume astronomice pe metrul pãtrat, care i-ar fi fãcut invidiosi pânã si pe cei mai bogati europeni.
Povestea unei licitatii care s-a terminat într-un nor de praf. La propriu!
De ani de zile, clãdirea Palatului Copiilor este o ruinã. Primarul, Consiliul Local, Prefecturã, politicieni – se pare cã nimeni nu a putut face nimic pentru acest obiectiv, care ar fi trebuit sã fie o bijuterie arhitectonicã a centrului Vasluiului, sã se finalizeze. Initial, s-a estimat cã, pentru modernizarea si reabilitarea clãdirii ar fi fost nevoie de trei ani. Termenul a fost însã prelungit pânã în luna august 2011. Lucrãrile de reabilitare au fost începute în luna noiembrie a anului 2008. La licitatia organizatã pentru cîstigarea proiectului au participat douã firme, cea care a obtinut contractul fiind Impex Romcatel Iasi, firmã acreditatã de Ministerul Culturii. Problemele legate de bani au sistat de mai multe ori lucrãrile, iar din luna iulie 2011 niciun muncitor nu a mai lucrat pe santierul de la Palat. Contractul stipula clar faptul cã banii vor fi virati în contul firmei ritmic, în functie de datele la care vor fi primiti de la Minister. Pe fondul crizei economice, finantarea a întârziat, astfel încât firma, ai cãrei reprezentanti sustin cã nu si-au primit banii pentru lucrãrile efectuate, a dat în judecatã institutia pentru a-si recupera datoriile. Pe de altã parte, conducerea Palatului a sustinut cã valoarea lucrãrilor efectuate nu se ridicã la suma livratã în conturile constructorilor. Existã date certe care demonstreazã cã firma din Iasi a încasat peste 46 miliarde lei vechi, desi clãdirea este o ruinã. Un milion de euro care s-a aruncat aproape pe apa Sâmbetei, pentru cã unele pãrti ale Palatului riscã sã se prãbuseascã în orice moment. În urma unuia dintre procesele purtate între conducerea Palatului Copiilor si firma din Iasi, instantele au dispus virarea unei sume de peste 13 miliarde lei vechi, la care s-au adãugat majorãri si penalitãti de 1,6 miliarde. Ministerul Educatiei Nationale a achitat suma restantã, însã nu a plãtit si majorãrile, astfel cã, de câtiva ani, conturile Palatului sunt blocate prin decizia unui executor judecãtoresc. Sunt tot felul de acuze care circulã în jurul acestei afaceri. Conducerea Palatului Copiilor acuzã faptul cã firma din Iasi a “recurs la scanarea semnãturii unui reprezentant al institutiei si a stampilei, folosind niste documente false pentru a extrage sume din contul de garantie de bunã executie si de cesionare în favoarea unei bãnci a unor creante inventate, ce le-ar avea de recuperat de la Palatul Copiilor”.
Disperarea primarului Vasluiului: nu poate reabilita întreaga zonã din jurul Palatului
Primarul Vasluiului, Vasile Pavãl, intentioneazã de multi ani sã schimbe din temelii zona din fata Palatului Copiilor, obiectiv despre care nu se stie când va fi finalizat. “În 2011 mi-am dorit sã lucrez puternic pentru Palatul Copiilor, unde se desfãsurau, înainte de intrarea în reparatii, activitãti pentru copii. Am contactat proiectantul, am discutat cu profesorii si credeam cã în timp record vom termina lucrãrile si vom moderniza zona cu iluminat arhitectural, demolarea statiei de autobuz si redarea obiectivului cãtre copii. Am mutat cercurile la diferite institutii (Scoala 9, Casa de culturã, Casa Corpului Didactic). Din pãcate, firma de constructii care a început lucrãrile este neserioasã, cei care au urmãrit lucrãrile au fost de rea-credintã si am ajuns la finalul anului cu lucrãrile sistate”, spunea primarul Pavãl în primãvara anului 2012. Acesta era decis sã dãrâme statia de autobuz de la Palatul Copiilor, care este construitã în urmã cu aproape 25 de ani si care, în timp, a devenit un obiectiv de interes al orasului. însã situatia incertã de la Palat a stagnat totul în zonã. Palatul Copiilor este, la origine, fostul Palat Mavrocordat, resedintã a marilor boieri ai Moldovei. Proiectatã de mari arhitecti italieni, clãdirea a adãpostit urmasii lui Constantin Mavrocordat, descendent al familiei domnitoare cu acelasi nume. Mavrocordat, fost proprietar al unei fabrici de cãrãmidã si tiglã, a construit actuala clãdire folosind material de la propria fabricã, în 1885. Acesta a cumpãrat mosia Vasluiului de la urmasii Nataliei Subina, nãscutã Ghica, ultima fiicã a domnitorului Moldovei. În perioada interbelicã, maresalul Constantin Prezan a cumpãrat clãdirea de la urmasii lui Mavrocordat. În 1930, clãdirea a fost donatã armatei, drept sediu pentru Cercul Militar. Dupã 1948, casa a trecut în posesia autoritãtilor locale, fiind succesiv sediul mai multor institutii raionale sau judetene. Prin 1974, s-a înfiintat Casa Pionierului, cu sediul în acest edificiu. Atunci existau cinci cadre didactice, care îndrumau 45 de elevi. În prezent, la cercurile Palatului predau 27 de cadre didactice, iar numãrul elevilor ce trec într-un an pe la cercurile din cadrul Palatului Copiilor este de aproape 2000.