CONFERINTÃ Pe 29 martie, la Bârlad, muzeul din localitate organizeazã o conferintã cu tema “Economia României în perioada anilor 1948 – 1965”, perioada în care România a fost sub conducerea lui Gheorghe Gheorghi- Dej, precum si vernisarea expozitiei “Mãrturii si documente din epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Evenimentele vor avea loc la sediul muzeului din strada Republicii 235 (fosta Bancã Agricolã), începând cu orele 11.30. Invitati speciali sunt dr. Liviu Tãranu, de la CNSAS – Bucuresti si dr. Cristian Onel din Bârlad. Participanti la realizarea expozitiei sunt Societatea Numismaticã Românã – Filiala Bârlad si Societatea Filatelicã “Tutova” – Filiala Bârlad. Organizarea întregii manifestãri care va evoca epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej apartine muzeografului bârlãdean Laurentiu Ursache.
Pentru cã pe 19 martie s-au împlinit 50 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiu al Bârladului, care a fost primul conducãtor al tãrii în epoca comunistã, muzeograful Laurentiu Ursache, din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad organizeazã o manifestare pe 29 martie, pentru a evoca epoca în care Gheorghe Gheorghiu-Dej a condus România. Economia din perioada Dej va fi pusã “pe tapet” în cadrul unei conferinte sustinutã de dr. Liviu Tãranu, de la Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitãtii (CNSAS) Bucuresti. Nãscut la Bârlad pe 8 noiembrie, 1901, de numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej se leagã cea mai importantã investitie fãcutã pentru Bârlad de comunisti: Fabrica de Rulmenti, care si la ora actualã sustine economia orasului si poate chiar a judetului, precum si electrificarea României. “Prim-secretarul P.M.R a fost principalul promotor al punerii în practicã a unui proiect care data din perioada interbelicã, cel referitor la electrificarea tãrii. <<Fiecare pas înainte – arãta Gh. Gheorghiu-Dej -, în dezvoltarea industriei noastre socialiste si în mecanizarea agriculturii, este frânat de lipsa de energie electricã>>. În plenara C.C. al P.M.R. din octombrie 1950 a fost aprobat planul de electrificare pe 10 ani, propus de liderul P.M.R. În cadrul acestui proiect se preconiza construirea de centrale termo si hidroelectrice în aproape toate regiunile tãrii, crearea unei puternice industrii electrotehnice capabile sã producã masini si utilaje moderne necesare dotãrii centralelor electrice construite, crearea unei vaste retele nationale de interconexiune, a unei retele de tensiune înaltã, medie si joasã, pregãtirea cadrelor necesare, etc. Politica economicã si aplicarea acesteia, în vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, au creat un serios dezechilibru în dezvoltarea economiei, în principal între industrie si agriculturã. Investitiile masive într-un segment al industriei, care s-au dovedit în unele pãrti lipsite de eficacitate, au condus la scãderea asa- numitului fond de consum, situatie care s-a reflectat în nivelul de trai foarte scãzut al populatiei. Cu toate acestea, nu pot fi negate unele progrese care au condus la cresterea produsului social si a venitului national, cu toate consecintele care decurg de aici în privinta potentialului economic al tãrii, al posibilitãtilor de acumulare si investitii si chiar al lãrgirii colaborãrii economice cu strãinãtatea. Autorii care au scris despre România anilor ’60 (Ghitã Ionescu, Vl. Tismãneanu, Stelian Tãnase, St. Fischer-Galati, John Michael Montias, J.F. Brown, Kenneth Jowitt sau David Floyd) sunt de acord cã independenta afisatã de P.M.R, dupã 1960, a fost, la origine, o rezistentã economicã”, mentioneazã dr. Liviu Tãranu, despre Gh. Gheorghiu-Dej în istoriografia actualã “Ce i se imputã, ce i se recunoaste”, publicatã în „Dosarele Istoriei”.
