SERATÃ LITERARÃ Pe 27 martie, la sediul central al Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, la orele 17.00, va avea loc o seratã literarã, care va evoca personalitatea scriitorului Constantin Chiritã, bârlãdean si “tatãl” celor mai iubite volume ale copilãriei multor români – “Ciresarii”. Actiunea “Ciresarilor” se petrece în cea mai mare parte în Bârlad, unde la Colegiul “Gheorghe Rosca Codreanu” învãtau cei sapte ciresari, personajele din cãrtile cele mai iubite de adolescenti.
Serata literarã care va avea loc vineri, 27 Martie, la orele 17.00, este organizatã de muzeograful Alina Butnaru, din cadrul muzeului bârlãdean. Invitati de onoare la aceastã seratã sunt scriitorul Virgil Chiriac din Bucuresti si profesorul bârlãdean Gruia Novac. Cei doi vor evoca personalitatea scriitorului Constantin Chiritã, nãscut la data de 12 martie 1925, în comuna Ibãnesti, judetul Vaslui. A fost fiul învãtãtorilor Ion Chiritã si Clara Marinescu. Nu sunt prea multe date despre anii de formare ai lui Constantin Chiritã. Se stie faptul cã a urmat liceul “Codreanu” la Bârlad si a fãcut studii politehnice pe care nu le-a finalizat în Bucuresti. Spre sfârsitul anilor ’40 a devenit redactor la ziarul “Scânteia” În anul 1949 Chiritã a debutat editorial cu “Matei Ion a cucerit viata”, culegere de nuvele de propaganda realist-socialistã. În 1956 a apãrut primul volum din “Ciresarii” care a fost republicat în anul 1964 sub titlul “Teroarea neagrã” iar în 1972 a primit titlul definitiv “Cavalerii florii de cires“. În anul 1959 a apãrut “Castelul fetei în alb” (A doua aventurã a Ciresarilor). Alte cãrti ale autorului din seria “Ciresarilor” : “Drum bun, Ciresari” (1963), “Roata norocului” (1965), “Trandafirul alb” (1966), “Teroarea albã” (Aripi de zapadã, 1968), tot din seria “Ciresarii”, “Îngerul alb” si “Pescãrusul alb” (1969) care împreunã cu “Trandafirul alb” au format “Trilogie în alb”, etc. În anul 1971 scriitorul a rescris “Intâlnirea” pentru care a primit “Premiul pentru prozã” al Uniunii Scriitorilor. În 1972 a apãrut, în cinci volume, editia definitivã din “Ciresarii”: “Cavalerii florii de cires“, “Castelul fetei în alb”, “Roata norocului”, “Aripi de zãpadã”, “Drum bun, Ciresari!”. Doi ani mai târziu a publicat “Adâncimi”, dramã în trei acte, pentru care a primit “Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie”. Între anii 1977-1988 Constantin Chiritã a fost vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. În anul 1988 scriitorul s-a stabilit în Germania. La data de 14 noiembrie 1991 a murit la Bonn-Konigswinter. A fost adus în tarã si înmormântat la Poiana Tapului.
