De ce judecãtorii ieseni le-au trimis dupã gratii, pe doctoritele spãgare?

MOTIVARE… Curtea de Apel Iasi si-a motivat decizia prin care cele douã doctorite spãgare, Simona Botez si Doina Andrei, au ajuns în arest, dupã ce instanta vasluianã a decis cã acestea pot fi cercetate în libertate cu interdictia de a profesa. Judecãtorii ieseni au considerat cã cele douã inculpate sunt un pericol public, deoarece pot influenta martorii si distruge probele din dosar. Au motivat acest lucru, bazându-se pe douã probe. Discutia doctoritei Botez care încerca sã influenteze o colegã pentru a mãslui un dosar de culpã medicalã, iar în cazul doctoritei Andrei cã acesta, când si-a dat seama cã e urmãritã, si-a trimis asistenta cu spaga la casierie pentru a o legaliza.

Prima datã, cele douã doctorite spãgare au fost aduse în fata magistratilor vasluieni care au considerat cã mãsura controlului judiciar este suficientã. Acest lucru nu i-a multumit pe procurori care au contestat decizia la Curtea de Apel Iasi. Dupã revizuirea probelor depuse la dosarul de cercetare, magistratii ieseni au considerat cã, o mãsurã corectã, raportatã la gravitatea faptelor si a pericolului public pe care îl reprezintã cele douã doctorite este mãsura arestului preventiv pentru 30 de zile. Prezentãm, mai jos, motivarea care a dus la arestarea doctoritelor Botez si Andrei. “Infractiunile pentru care s-a pus în miscare actiunea penalã fatã de inculpate sunt infractiuni de coruptie sau infractiuni care se pedepsesc cu închisoarea mai mare de 5 ani (infractiunea de luare de mitã – de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi). Toatã activitatea medicalã a celor douã inculpate atestã o conduitã medicalã exclusiv oneroasã, ceea ce atestã nu numai cinismul inculpatelor ci si dispretul fatã de profesie si menirea actului medical. Plus atitudinea pe care o au, în special fatã de pacientii lipsiti de suport financiar. Lãsarea în libertate a inculpatelor în aceastã fazã a cercetãrilor poate impieta grav asupra anchetei în desfãsurare. Chiar dacã le-a fost interzisã practicarea medicinii, pe perioada controlului judiciar existã riscul ascunderii ori modificãrii probelor aflate în documente medicale, prin simple indicatii sau solicitãri telefonice”, se aratã în motivare. Acest aspect este exemplificat si prin interceptarea convorbirii telefonice dintre doctoritele Simona Botez si Violeta Stamatin, când prima îi solicitã celeilalte modificarea si falsificarea unui act medical prin înscrierea unei proceduri medicale neefectuate. Acel înscris ar fi exonerat-o de rãspundere într-un alt caz de culpã medicalã. Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui a invocat nelegalitatea si netemeinicia deciziei instantei vasluiene arãtând cã se impune arestarea preventivã a inculpatelor deoarece aspectele particulare ale cauzei referitoare la gravitatea faptelor, modul si circumstantele de comitere a acestora si toate împrejurãrile privind anturajul si persoana acestora, conduc la concluzia cã privarea de libertate a inculpatelor este necesarã pentru înlãturarea unei stãri de pericol pentru ordinea publicã. În acest mod s-ar realiza si scopul asigurãrii bunei desfãsurãri a procesului penal, o altã mãsurã nefiind suficientã în acest sens. “Pentru luarea mãsurii arestãrii preventive nu este necesar sã existe probe certe de vinovãtie, ci este suficient sã existe indicii temeinice cã s-a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã. Se constatã cã probele administrate pânã în prezent în cursul anchetei penale, respectiv declaratiile de martori, procese verbale de identificare, de redare a conversatiilor purtate în mediul ambiental, de redare a conversatiilor telefonice, procese verbale de perchezitie, declaratiile suspectilor si a inculpatilor, informatii care pot convinge un observator obiectiv si impartial despre posibilitatea ca inculpatele sã fi sãvârsit faptele penale pentru care sunt cercetate”, se aratã, în continuare, în motivare. Pe de altã parte, elocvente sunt si declaratiile unei martore, asistentã medicalã din cadrul Sectiei de Obstreticã Ginecologie, care era solicitatã de multe ori sã îndeplineascã activitãti infractionale si care a descris starea de fapt de la spitalul unde lucrau inculpatele. Ea este cea care povesteste anchetatorilor, printre altele, faptul cã, dacã nu fãceai asa cum ti se spunea, erai scoasã de pe sectie si mutatã în altã sectie a spitalului.

Curtea de Apel a analizat si a arestat

ANALIZÃ…”Din analiza materialului probator administrat în cauzã a rezultat cã privarea de libertate a doctoritelor Botez si Andrei este necesarã pentru înlãturarea unei stãri de pericol pentru ordinea publicã. Astfel, din analiza convorbirilor interceptate, coroborate cu restul mijloacelor de probã rezultã, dincolo de orice dubiu, faptul cã inculpatele au actionat, în marea majoritate a cazurilor, în scop personal, cu intentia de a realiza profituri materiale, indiferent de situatia medicalã si financiarã a pacientilor pe care îi tratau, exemple în acest sens fiind si interceptarea convorbirilor telefonice”, se aratã în decizia care a dus la emiterea mandatelor de arestare pe numele doctoritelor. Un exemplu în acest sens este atitudinea inculpatei Simona Botez care, si în cadrul discutiilor purtate cu investigatorul cu identitate realã, denotã un comportament în contradictie cu rigorile impuse de regulile de acordare a îngrijirilor medicale, expunându-i acestuia o modalitate de provocare a unui avort ilegal, dar cu realizarea unei situatii aparent legale. În aceeasi conversatie inculpata îi explicã investigatorului faptul cã, dupã trecerea unei perioade de 2 luni de zile de la momentul interventiei, nu se mai poate verifica modalitatea realã în care acesta a fost produs. În discutiile telefonice purtate de inculpate cu pacientele se face referire directã la sume de bani care urmeazã a fi date cadrelor medicale, în unele cazuri chiar conditionând exercitarea actului medical. Tot din discutiile telefonice interceptate rezultã elemente care definesc intentia vãditã a cadrelor medicale de a trata diferentiat pacientele în functie de starea materialã a acestora, sau în functie de persoana care le recomandã, tocmai în scopul evaluãrii posibilitãtii de obtinere a unor foloase necuvenite. Modificarea registrelor medicale si întocmirea de acte false, fãrã a avea corespondent în realitatea fapticã, reprezintã un mod de lucru al inculpatelor, sens în care, pânã la acest moment a fost cert documentatã câte o infractiune de fals intelectual, pentru fiecare dintrea acestea. Cât priveste celelalte criterii, se poate contata cã privarea de libertate a inculpatelor este necesarã pentru înlãturarea unei stãri de pericol pentru ordiniea publicã, respectiv anturajul si a mediului din care provin. Lipsa antecedentelor penale nu poate constitui un impediment în luarea mãsurii arestãrii preventive, constituind doar o stare de normalitate, cu atât mai mult cu cât subiectii activi ai infractiunilor de coruptie sunt functionari publici. “În cauza de fatã, Curtea retine cã infractiunile pentru care sunt cercetate inculpatele prezintã o gravitate concretã sporitã, în raport de toate elementele anterior analizate, faptele sãvârsite având o rezonantã deosebitã în rândul opiniei publice, mãsura arestãrii preventive corespunzând scopului. În contestatia formulatã se constatã cã mãsura arestãrii preventive se situeazã pe coordonatele legalitãtii, iar instituirea acesteia este justificatã, pe de o parte, de scopul derulãrii în conditii bune a procesului penal, iar, pe de altã parte, de necesitatea izolãrii inculpatelor de comunitatea din care fac parte.

Chiar dacã inculpatelor le-a fost interzisã practicarea medicinii pe perioada controlului judiciar, existã în continuare riscul ascunderii ori modificãrii unor probe aflate în documentele medicale, prin simple indicatii sau solicitãri telefonice”, se aratã, în continuare, în acelasi document. Exemplu în acest sens nu este numai solicitarea doctoritei Simona Botez care îi solicitã colegei ei Violeta Bazatin falsificarea unor acte ci si faptul cã doctorita Doina Andrei, în momentul în care a avut indicii privind existenta unei anchete îndreptate împotriva sa, si-a luat mãsuri de acoperire a urmelor infractiunilor, încercând sã ofere o aparentã legalitate sumelor de bani luate cu titlu de mitã, trimitând o asistentã cu sumele de bani primite de la douã paciente, la asistenta din triaj pentru a tãia chitante pentru acei bani. Pentru considerente expuse, s-a dispus arestarea preventivã a inculpatelor pentru o perioadã de 30 de zile, începând cu data încarcerãrii.

Fãrã exercitarea profesiei de medic, cele douã doctorite rãmân fãrã surse de venit

FÃRÃ VENITURI…Una din mãsurile puse în discutie a fost si cea de interzicerea dreptului de a mai profesa pentru cele douã doctorite. Din punctul de vedere al apãrãtorilor mãsura ar fi una nefondatã si disproportionatã cu scopul aplicãrii mãsurii preventive. “În primul rând, impunerea unei astfel de obligatii îl lipseste pe medic de orice sursã de venituri întrucât nu ar avea dreptul sã-si desfãsoare activitatea de medic nici în mediu privat, adicã într-un domeniu strãin de infractiunea de coruptie. Mãsura afecteazã grav si pacientii medicului, femei însãrcinate, persoane bolnave, care sunt sub controlul permanent al medicului. Pe de altã parte, infractiunile pentru care este cercetatã inculpata nu vizeazã actul medical în sine îndeplinit deficitar (ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã etc), ci o faptã a acestuia în calitate de functionar public. Consider cã se putea dispune doar obligatia de a nu exercita în spital activitatea de întrerupere a sarcinii, întrucât doar în aceastã activitate s-ar fi sãvârsit fapta penalã. Extragerea inculpatelor din câmpul infractional se poate realiza si prin impunerea obligatiilor specifice mãsurii controlului judiciar, precum interdictia de a exercita profesia de medic, de a nu intra în contact cu ceilalti inculpati si cu martorii în cauzã. Interzicerea desfãsurãrii profesiei de medic este de naturã sã înlãture riscul ascunderii sau modificãrii unor probe aflate în documentele medicale, risc invocat de procuror”, a pledat apãrãtorul în fata magistratilor Curtii de Apel Iasi.