CURIOS…Sedintã cu scântei la Tribunalul Vaslui, la termenul de ieri al procesului Albita 2, dosar în care sunt implicati 27 de vamesi si politisti de frontierã sub acuzatia de luare de mitã si constituire de grup infractional organizat. Cererea de recunoastere a vinovãtiei prin procedura simplificatã depusã de sefa de turã Cristina Gînju a fost respinsã, dupã îndelungi discutii, de judecãtor, pe motiv de tardivitate. Acelasi judecãtor a fost însã de acord cu readministrarea tuturor probelor administrate în timpul urmãririi penale, inclusiv cu audierea tuturor martorilor, chiar si pe cei care, în primã fazã, aveau calitatea de denuntãtori, la audierile de la DNA neavând acces apãrãtorii inculpatilor, acelasi lucru întâmplându-se si la audierile fãcute de procurorii moldoveni.
Urmând exemplul colegei sale Magda Magdalena Cosnitã, o altã vamesã din lotul Albita 2, Cristina Gînju a depus la instantã cerere de recunoastere a vinovãtiei prin procedura simplificatã, dorind sã i se reducã pedeapsa si, la fel ca în cazul colegei ei, sã primescã o sentintã asemãnãtoare, de trei ani de închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei. Cristina Gânju a dat declaratie în fata judecãtorilor prin care recunostea toate faptele din rechizitoriu pentru acuzatia de luare de mitã. Dupã ce judecãtorul a admis ca apãrãtorii celorlalti inculpati sã punã întrebãri cu privire la faptul cã colegii de turã ar fi primit sau dat bani vamesei Gînju, care era sefã de turã, rãspunsurile fiind de fiecare datã negative, procurorul DNA a cerut o amânare pentru a verifica dacã, prin rãspunsurile date, inculpata a dat rãspunsuri identice în fata instantei cu cele date în fata anchetatorilor. Unul dintre apãrãtorii vamesilor a cerut respingerea cererii de judecare prin procedurã simplificatã prin recunoasterea vinovãtiei formulatã de inculpata Gînju, dat fiind faptul cã etapa proceduralã în care se mai puteau face asemenea cereri a fost depãsitã. Acest punct de vedere a fost însusit de judecãtorul de sedintã care a respins cererea vamesei formulatã prin apãrãtor, arãtând cã deja a început cercetarea judecãtoreascã, deci cererea este tardivã. Motivarea judecãtorului a fost contestatã atât de apãrãtorul Cristinei Gînju, dar si de alti avocati, cu atât mai mult cu cât prin încheierea datã la sedinta din 16 decembrie, judecãtorul a anuntat cã la termenul din 14 ianuarie va începe cercetarea judecãtoreascã. Subiectul a fost închis doar dupã ce judecãtorul le-a reamintit celor prezenti cã asupra hotãrârii date, de a respinge cererea inculpatei existã cale de atac la instanta superioarã, Curtea de Apel Iasi.
Probele din rechizitoriu, contestate de apãrãtori
A început în sfârsit cercetarea judecãtoreascã în cazul Albita 2, pentru vamesii arestati în iulie 2013 pentru luare de mitã, ulterior fiind adãugatã si acuzatia de constituire în grup infractional organizat, dat fiind faptul cã fenomenul de luare de mitã de la transportatorii care tranzitau punctul de trecere a frontierei era unul generalizat. În acest stadiu al procesului, inculpatii au fost întrebati dacã doresc sã dea declaratii si dacã contestã probele administrate în timpul urmãririi penale. Doar sase dintre vamesii inculpati, Fãnel Ciobanu, Lenuta Tiron, Frãsinica Pandelache, Adrian Florentin Andrei, Lucian Daniel Lãcãtusu si Lilian Ghiban au declarat cã vor sã facã declaratii; lucru care se va întâmpla la urmãtoarea sedintã de judecatã, pe 30 ianuarie, restul rezervându-si acest drept pentru fazele ulterioare ale procesului. În ceea ce priveste probele administrate în timpul urmãririi penale, în totalitatea lor, apãrãtorii au cerut readministrarea lor, lucru aprobat de judecãtor, urmând ca ulterior, apãrãtorii sã aibã dreptul de a propune probe noi. Judecãtorul de sedintã a fost de acord cu readministrarea probelor din dosar, inclusiv în ceea ce priveste reaudierea martorilor de la dosar, inclusiv a celor care, considerati denuntãtori, au fost audiati în secret de procurorii DNA, ulterior denuntãtorii cãpãtând calitatea de martori, deci vor putea fi audiati în sedintã publicã. Interesantã este declaratia unora dintre apãrãtori, care au cerut instantei audierea celor 13 martori audiati la Chisinãu de cãtre procurorii DNA ai Republicii Moldova. Conform acestor apãrãtori, cu ocazia audierilor de la Chisinãu, dupã audierea câtorva dintre martori (dintre transportatorii care ar fi dat spagã pentru ca controalele sã fie fãcute sumar), au fost anuntati de procurorii DNA din Republica Moldova cã s-a întrerupt audierea martorilor, avocatii fiind trimisi acasã, în timp ce la dosar apar declaratiile date în acea zi de restul martorilor. Alte probe asupra cãrora s-a fãcut contestatie au fost cele video din timpul perchezitiilor corporale si cele efectuate în ghereta lucrãtorilor vamali, care nu au fost puse la dispozitia apãrãrii, dar si cu privire la o înregistrare a vamesei Lenuta Tiron, asupra cãreia existã dubii cu privire la transcriere, si pentru care s-a cerut expertizã fãcutã în oricare alt laborator specializat cu exceptia celui de la Iasi. Judecãtorul a admis toate contestatiile cu privire la probele administrate în cursul urmãririi penale si a decis readministrarea lor în fata instantei, inclusiv audierea tuturor martorilor, inclusiv a denuntãtorilor cu identitate protejatã si a principalului martor al acuzãrii, Igor Caraman, transportatorul moldovean care era “înarmat” de procurorii DNA cu aparaturã de înregistrare si oferea mitã, inclusiv bancnote marcate, vamesilor pentru a nu i se face control la coletele transportate. Dat fiind admiterea contestatiilor, în cadrul sedintelor de judecatã vor iesi cu sigurantã la ivealã aspecte picante din activitatea atât a vamesilor din punctul de trecere a frontierei Albita, cât si a procurorilor DNA în acest caz.
