MÂNDRI CÃ AU FOST BÂRLÃDENI… Douã nume mari care au fãcut istorie în Aviatia Românã: Gheorghe Negrescu si Smaranda Brãescu fac parte si din istoria Bârladului. Gheorghe Negrescu s-a nãscut în comuna Fruntiseni si a învãtat la Liceul Codreanu din Bârlad iar Smaranda Brãescu a fost recordman mondial la parasutism – 7233 m – atât la femei cât si la bãrbati si a învãtat la Scoala profesionalã de fete din Bârlad (actualmente Scoala “Iorgu Radu”). Gheorghe Negrescu a fost al doilea pilot al României care a obtinut brevetul pentru a pilota avioane de vânãtoare. De asemenea, prima scoalã pentru piloti militari a fost deschisã de avocatul Mihail Cerchez, de loc din Bârlad. Asadar, istoria aviatiei tãrii noastre are rãdãcini adânci în Bârlad.
Unul din cele mai spectaculoase evenimente, pe care le-a trãit urbea bârlãdeanã a fost primul zbor aviatic deasupra orasului, efectuat de un fiu al sãu, Gheorghe Negrescu (detinãtorul brevetului de pilot de avioane militare cu nr. 1 Bis, din România), si cãruia i s-a fãcut o primire triumfalã la 27 mai 1912. Fostii lui profesori de la Liceul Codreanu Bârlad au organizat un banchet la Restaurantul Manzavinatos si i-au oferit un ceas de aur. A doua zi i-a fãcut o demonstratie de zbor regelui Carol I, sosit la Bârlad de la Iasi, unde, cu o zi înainte, asistase la dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza, din Piata Unirii. Dacã venirea aviatorului Gheorghe Negrescu a reprezentat o plãcutã surprizã, cea a regelui era cunoscutã si minutios planificatã. Acest zbor a impresionat-o pe Smaranda Brãescu (elevã pe atunci la Bârlad) – recordmena de mai târziu la parasutism.
Cine a fost aviatorul Gheorghe Negrescu?
Putini stiu cã initiatorul primei scoli pentru piloti militari a fost un civil, avocatul Mihail Cerchez, nãscut la Bârlad, membru al baroului de avocati din Brãila. Dupã ce a vizitat mai multe tãri, între care si Franta, s-a reîntors în tarã cu un gând pe care l-a pus în practicã. Si-a convins prietenii si cunoscutii si, la 20 noiembrie 1909, pune bazele unei societãti particulare cu un capital de 200.000 lei „având drept scop exploatarea locomotiunei aeriene sub toate formele”. Tot atunci fusese cumpãratã din Franta licenta avionului „Maurice Farman”, din care se construiserã în atelierele societãtii patru bucãti pentru armatã. România devenea astfel a doua tarã din lume care fabrica avioane în serie. Primii elevi ai scolii care s-a deschis în primãvara anului 1911 pe aerodromul de la Chitila au fost: maiorul Macri, cãpitanul Fotache Ionescu, locotenetul Stelian Boiangiu si sublocotenentii Gheorghe Negrescu, Stefan Protopopescu si Nicolae Drutu, toti de la geniu. Dintre acestia doi au reusit sã obtinã brevet: Stefan Protopopescu la 9 iulie si Gheorghe Negrescu, cu opt zile mai târziu. Gheorghe Negrescu (nãscut la Fruntiseni 1887 – 1977) si care a învãtat la Liceul Codreanu din Bârlad, a participat alãturi de aviatorii Stefan Protopopescu, George Valentin Bibescu, Nicu Capsa si Mircea Zorileanu la manevrele armatei române din anul 1911. Odatã cu intrarea României în rãzboi, la 15 august 1916, a îndeplinit printre primele misiuni temerare de recunoastere aerianã (mai bine de 20 de astfel de misiuni, în interiorul Bulgariei), fiind comandantul escadrilei “Farman 2”. În 1914 a obtinut diploma de inginer de aviatie, absolvind “Scoala Superioarã de Aeronauticã si Constructii Mecanice” din Paris. În cursul anului 1917, cãpitan aviator Gheorghe Negrescu, pentru o perioadã scurtã este numit sef al serviciului tehnic al Rezervatiei Generale al Aviatiei, cu sediul la Iasi. Pentru activitatea desfãsuratã în cei doi ani de rãzboi (1916- 1918), pilotul Gheorghe Negrescu a fost decorat cu ordinul national “Steaua României”, cu spade în grad de cavaler. Gheorghe Negrescu a murit la Bucuresti, în anul 1977, într-o totalã discretie, desi a fost al doilea pilot român care a obtinut brevetul pentru a pilota avioane militare.
Femeia aerului: Smaranda Brãescu
Smaranda Brãescu s-a nãscut la 21 mai 1897 la Hãntesti, judetul Galati si a fost prima femeie parasutist din România si printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bãtut recordul mondial detinut de un american. Între anii 1904 – 1909, a urmat cursurile scolii primare din satul vecin Vizuresti, comuna Buciumeni, judetul Galati. În 1911 se înscrie la scoala profesionalã de fete din Bârlad, pe care o absolvã în 1916. Din cauza conditiilor materiale dificile ale familiei a fost trimisã la Bucuresti, unde a locuit la internatul azilului “Elena Doamna” si a studiat la Scoala Normalã “Principesa Elisabeta”. Urmeazã apoi cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucuresti (1924 – 1929). În timpul rãzboiului s-a întors în comuna natalã ca învãtãtoare. În vara anului 1928, la invitatia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de parasutism. Aici a executat primul sãu salt, simtindu-se, dupã cum ea însãsi a afirmat, „ca un copil cãruia i-a reusit o strengãrie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, dupã Franta, Cehoslovacia si Elvetia, cu o femeie parasutist brevetatã. În tarã a executat peste zece salturi cu parasuta, în urmãtorii doi ani, cu mari peripetii. La Brasov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolãrii, la Brãila a cãzut în Dunãre, la Cluj-Napoca si Satu Mare a aterizat în copaci. În anul 1931 a primit de la Comandamentul Aviatiei Militare aprobarea de a încerca sã doboare recordurile feminine stabilite în Europa si America. Astfel, în ziua de 2 octombrie 1931, escortatã de douã avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului, a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul, model Potez XIII, pilotat de aviatorul Alexandru Papanã, s-a ridicat pânã la altitudinea de 6000 m, de unde Smaranda Brãescu a efectuat saltul cu parasuta, fãrã mascã de oxigen. Altitudinea de 6000 m a fost confirmatã de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum si de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m. Dupã cele 21 minute si 25 secunde cât a durat saltul, parasutista a avut o aterizare reusitã, într-un lan de porumb din Bãrãgan, în apropierea gãrii Sãrãtuica, la 28 km de Slobozia. Saltul a fost confirmat de Federatia Aeronauticã Internationalã. În acest fel Smaranda Brãescu detinea recordul national la saltul cu parasuta, atât la femei cât si la bãrbati, precum si recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestã performantã a fost decoratã cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronauticã. Dorinta de a fi recordman mondial a dus-o în SUA. Aici, pentru a depãsi recordul bãrbãtesc de 21 171 picioare (7233 m) detinut de un american, se antreneazã la San Francisco, cu acordul Departamentului Apãrãrii, în perioada 7/10 ianuarie 1932. La 19 mai 1932, avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de unde a sãrit. Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, unde a fost recunoscutã si proclamatã învingãtoarea recordului mondial de coborâre cu parasuta. Urmãritã de comunisti, deoarece în 1947 a semnat o petitie alãturi de PNL prin care reclama falsificarea alegerilor câstigate de comunisti, Smaranda Brãescu s-a refugiat sub un nume anonim la mânãstire din Cluj unde a decedat în 1948 de cancer, fiind înmormântatã în secret.