PROBLEME Dupã ce, la sfârsitul anului trecut, Maria Magdalena Cosnitã a fost condamnatã la trei ani de închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei, aceasta a fãcut apel, probabil pentru cã sentinta i se pare prea asprã. Din lotul “Albita 2”, din care fac parte 27 de lucrãtori vamali trimisi în judecatã pentru infractiuni de luare de mitã si constituire de grup infractional organizat, Cosnitã este singura care a mers pe calea recunoasterii vinovãtiei, probele împotriva ei fiind foarte solide. În acelasi timp, si procurorii DNA au contestat sentinta datã de judecãtorii Tribunalului Vaslui, procesul de la Curtea de Apel Iasi având ieri o primã amânare, pentru ca vamesa sã-si angajeze apãrãtor.
Apelul vamesei Maria Magdalena Cosnitã a început cu o primã amânare, pentru ca aceasta sã-si angajeze apãrãtor. Vamesa a fãcut apel împotriva sentintei Tribunalului Vaslui prin care, pe 22 octombrie 2014, a fost condamnatã la trei ani de închisoare, cu suspendarea executãrii pedepsei, pentru mai multe capete de acuzare de luare de mitã. La rândul lor, si procurorii DNA au fãcut apel împotriva sentintei, considerând pedeapsa prea usoarã pentru gravitatea faptelor. Cosnitã a fost singurul inculpat din dosarul “Albita 2”, instrumentat de procurorii DNA, care si-a recunoscut vina în fata instantei, mergând pe calea procedurii simplificate de recunoastere a vinovãtiei, în primã fazã printr-o declaratie autentificatã depusã la instantã de avocatul ei, si apoi chiar în fata judecãtorilor. Împotriva vamesei, probele erau indiscutabile, la perchezitia fãcutã de procurori în punctul vamal, în octombrie 2013, fiind gãsitã suma de peste 3000 euro, printre care si o bancnotã marcatã, primitã drept mitã de la investigatorul sub acoperire. Ceilalti acuzati în acest dosar au cerut în mai multe ori disjungerea dosarului principal, pe motiv cã nu se justificã acuzatia de organizare în grup infractional, presupusele fapte de luare de mitã petrecându-se în momente diferite pentru fiecare dintre ei. Întreg scandalul din dosarul “Albita 2” a izbucnit pe 22 octombrie 2013, când lucrãtorii DNA-ul a descins în vama româno – moldoveneascã, în cãutarea angajatilor care luau mitã pentru exercitarea atributiilor de serviciu, si care erau organizati într-un adevãrat grup infractional, obiceiul spãgii fiind generalizat, asa cum au sustinut în rechizitoriu anchetatorii DNA. Cei mai multi dintre vamesi au fost închisi preventiv mai multe luni, iar sumele gãsite la perchezitiile inclusiv domiciliare au fost puse sub sechestru. Procurorii i-au acuzat pe lucrãtorii vamali cã pretindeau diverse sume de bani, dar si bunuri, mai cu seamã transportatorilor de colete, pentru ca controlul vamal sã se facã mai repede si mai superficial, folosind pentru probarea acestui fapt un investigator sub acoperire, Igor Caraman. De partea cealaltã, apãrãtorii vamesilor contestã vehement nu doar modul în care Caraman a strâns probe, dar si unele înregistrãri de la dosar, care nu ar avea, spun ei, nicio relevantã în dovedirea faptelor. Dacã procesul celorlati 26 de inculpati continuã la Tribunalul Vaslui, urmãtorul termen de judecatã fiind pe data de 16 ianuarie, când instanta se va pronunta asupra cererilor si contestatiilor depuse la dosar, apelul vamesei Cosnitã a fost amânat pentru data de 2 februarie, termen la care se vor putea depune noi probe la dosar.
