Lipsa de viziune a autorităţilor publice ne-a dus la o rată a şomajului de 9,44 la sută, dublă faţă de media pe ţară * Am ajuns să concurăm cu Vasluiul la lipsa de perspective economico-sociale * De la începutul anului, aproape 2.000 de firme gălăţene şi-au încetat activitatea
Dezinteresul autorităţilor locale în atragerea la Galaţi a companiei japoneze Yazaki Corporation, dispusă să investească 40 milioane de euro într-o fabrică de componente auto ce ar fi asigurat 3.500 de locuri de muncă, reprezintă doar o mică parte a „monumentului” de incompetenţă de care, de-a lungul timpului, atât la nivelul municipalităţii, cât şi la nivelul conducerii judeţene s-a dat dovadă în încurajarea mediului de afaceri, consideră reprezentanţii patronatelor gălăţene.
După cum v-am informat deja în paginile ziarului nostru, compania japoneză va investi la Brăila, acolo unde autorităţile au înaintat mai multe propuneri ca variante de derulare a investiţiei, în timp ce, din partea Galaţiului, nimeni nu a catadicsit să facă măcar o adresă către potenţialul investitor. „Din păcate, acesta este rezultatul lipsei de viziune de care autorităţile publice au dat dovadă vizavi de dezvoltarea Galaţiului şi al efectului clientelismului politic ce a infestat structurile de decizie din administraţie”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Şomaj la cote record
Aşa se face că, pe zi ce trece, Galaţiul este împins spre o fundătură economică cu efecte devastatoare, inclusiv în plan social. Practic, în acest moment, dacă este să ne raportăm la rata şomajului, Galaţiul a devenit unul dintre principalii poli ai sărăciei şi ai lipsei de perspective economice la nivel naţional. Astfel, dacă la nivel de ţară şomajul a fost, în august, potrivit datelor furnizate de INS, de 5,12 la sută, la Galaţi s-a ajuns la un catastrofal 9,44 la sută! La modul concret, acest lucru înseamnă 19.254 de gălăţeni fără locuri de muncă! Numai în luna august, numărul de şomeri a crescut cu 540 de persoane. Mai mult, 15.490 dintre acestea nu mai primesc nici măcar indemnizaţie de şomaj. E vorba, procentual, de mai bine de 80,45 la sută dintre şomeri, Galaţiul fiind printre judeţele cu o pondere extrem de mare a şomerilor neindemnizaţi în totalul numărului de şomeri.
„Din păcate, dincolo de polii economici principali ai Galaţiului – Combinatul Siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen – nu s-a reuşit atragerea unor investitori care să genereze prosperitate economică şi noi locuri de muncă. Asta pentru că nu există nici o strategie locală în această privinţă, pentru că infrastructura a rămas la nivel rudimentar, pentru că birocraţia este sufocantă, pentru că şi acei puţini oameni de afaceri care ajung aici se lovesc de un zid de birocraţie, indiferenţă şi interese care mai de care mai obscure”, a arătat reprezentantul patronatelor.
Noi şi restul ţării
Comparaţiile cu restul ţării sunt de-a dreptul umilitoare pentru Galaţi. În judeţele în care a existat preocupare pentru dezvoltarea mediului de afaceri, prin dezvoltarea de parcuri industriale, platforme de producţie, căi de transport, facilităţi fiscale, lucrurile s-au pus în mişcare. La Arad, şomajul este de doar 3,13 la sută, la Cluj de 2,86 la sută, la Sibiu de 4,40 la sută. Iar cine se gândeşte că ei sunt mai cu moţ doar pentru că sunt în vestul ţării se înşeală. Fie şi numai dacă ne limităm la Moldova, Galaţiul oferă mai puţine locuri de muncă decât alte judeţe care altădată abia îşi trăgeau sufletul. De exemplu, la Botoşani, rata şomajului este acum de doar 4,85 la sută, în Neamţ de 5,75 la sută, la Suceava de 6,75 la sută, iar la Bacău de 6,62 la sută. Singurul judeţ care „ne întrece” este Vasluiul, cu o rată a şomajului de 10,5 la sută, deci nu prea departe de noi…
Dacă ne raportăm la nivelul Regiunii de Sud-Est, Galaţiul este mult în urma Constanţei, care are o rată a şomajului de doar 2,93 la sută, dar stă prost chiar şi comparativ cu Brăila şi Tulcea, cu un şomaj de 6,62 la sută, respectiv, 5,01 la sută.
Imobilism în economie
Galaţiului pare a fi rămas captiv într-un soi de imobilism economic, iar dacă alţii, de bine, de rău, au început să-şi revină, la noi criza este parcă fără sfârşit. Nici nu putea să fie altfel, în condiţiile în care municipalitatea are proiecte multe, dar… pe hârtie, CJ Galaţi nu le are nici pe alea, iar preşedintele judeţului nu a considerat necesar să-şi ia drept consilieri personali specialişti în economie, administraţie publică sau atragere de fonduri europene, ci persoane ale căror competenţe sunt la marginea interesului public.
Tragic este că, la Galaţi, din cauza condiţiilor descurajante, dispare treptat spiritul antreprenorial. Tot mai multe firme dispar sau intră în insolvenţă, fără ca noii veniţi să poată reprezenta o compensaţie ca forţă economică sau ca locuri de muncă. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, de la începutul anului şi până în prezent, 1.763 de firme gălăţene au ieşit din circuitul economic, prin suspendări de activitate, dizolvări voluntare sau radieri. De asemenea, 576 de firme au intrat în insolvenţă.
Dinamica mediului de afaceri pare mai degrabă spre un soi de antreprenoriat de subzistenţă, iar acest lucru se vede şi în performanţa economică de ansamblu a judeţului. Astfel, ca nivel al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, Galaţiul a alunecat spre mediocritate, în condiţiile în care în alte vremuri era printre primele judeţe la nivel naţional. Mai exact, potrivit datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză, PIB-ul Galaţiului va ajunge în acest an la doar 5.026 euro pe cap de locuitor. Spre comparaţie, suntem departe de Constanţa, cu un PIB de 8.258 euro/cap de locuitor, Cluj, cu 7.227 euro/cap de locuitor, Sibiu, cu 7.932 euro/cap de locuitor sau Timişoara, cu 10.711 euro/pe cap de locuitor.
Din păcate, toate aceste semnale de alarmă sunt privite cu seninătate de autorităţi, dar şi de cei mai mulţi dintre aleşii din structurile locale şi centrale. O dovadă, poate, că incompetenţa merge mână în mână cu indiferenţa faţă de cetăţeni.
